Volodimir Zelenski cere accelerarea aderării Ucrainei la UE și avertizează că Putin vrea refacerea URSS

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a cerut, la summitul UE de la Bruxelles, accelerarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, susținând că țara sa a plătit „prețul suprem” pentru dreptul de a fi liberă, independentă și europeană. Mesajul a fost dublat de un avertisment politic: liderul de la Kiev spune că Vladimir Putin nu urmărește pacea, ci refacerea Uniunii Sovietice.

Ucraina își leagă cererea de două argumente concrete: costul uman și militar al războiului și rolul pe care îl revendică pentru securitatea continentului. Zelenski a spus că statul său a plătit mai mult decât orice altă țară europeană pentru libertate și independență, iar experiența militară acumulată în război ar trebui să cântărească în decizia politică a Bruxellesului. Pentru statele din estul UE, între care și România, miza este directă: felul în care va avansa dosarul ucrainean influențează stabilitatea de la granița estică și raportul de forțe cu Rusia.

În plan politic, solicitarea Kievului pune presiune pe liderii europeni să decidă dacă tratează Ucraina doar ca pe un stat sprijinit militar sau și ca pe un viitor membru pentru care procedurile trebuie grăbite. Aici apare și efectul regional. Parcursul Ucrainei este urmărit atent și la Chișinău, pentru că orice schimbare de ritm sau de formulă politică poate influența și traseul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană.

Zelenski leagă aderarea de contribuția militară a Ucrainei

Președintele ucrainean a susținut că experiența de război a armatei sale nu este doar un argument simbolic, ci un atu strategic pentru Europa. El a mers până la a spune că armata ucraineană este deja un actor militar de prim rang în arhitectura occidentală de securitate.

„Ucraina este astăzi, de facto, a doua cea mai puternică armată a NATO, rivalizând cu a doua cea mai puternică armată din lume. Și de aceea noi, și numai noi, sunt necesari NATO de jure.”

Formularea are o miză clară. Kievul încearcă să transforme sprijinul militar primit până acum într-un argument politic pentru integrare accelerată. Iar pentru capitalele europene, inclusiv Bucureștiul, această logică înseamnă că dezbaterea despre extindere nu mai poate fi separată de cea despre apărare (mai ales într-un moment în care războiul de la granița României a schimbat calculele de securitate din întreaga regiune).

Zelenski a împins discuția și spre industria de apărare. El a pledat pentru un program european de rachete balistice, pe care l-a prezentat drept o inițiativă pornită de Ucraina și preluată acum în format comun european.

„Europa își va construi propriile capacități balistice. Aceasta este o chestiune urgentă. Ucraina nu renunță, așa că vom duce acest lucru la bun sfârșit. A fost inițiativa noastră, iar acum este un efort comun cu partenerii noștri.”

Nu au fost anunțați, deocamdată, pași concreți, termene sau statele care ar urma să participe la un astfel de program. Numai că simpla aducere a temei în fața liderilor UE arată că Kievul cere mai mult decât muniție și ajutor punctual: cere integrare în planificarea de apărare a continentului.

Mesaj către vecini, cu Ungaria în centru

Relația cu statele vecine rămâne una dintre piesele sensibile ale acestui dosar. Zelenski a vorbit despre o „nouă oportunitate” după alegerile din aprilie din Ungaria pentru consolidarea relațiilor atât în interiorul Uniunii Europene, cât și între UE și Ucraina. Referirea este importantă pentru că Budapesta a blocat în trecut dosare legate de Ucraina, de la finanțare la extindere.

Potrivit Euronews, Zelenski nu a avut o întâlnire bilaterală cu noul prim-ministru maghiar Péter Magyar, deși cei doi ar fi avut o scurtă conversație, după cum a declarat un oficial familiarizat cu discuțiile. Absența unei întâlniri formale arată că schimbarea de ton dintre Kiev și Budapesta nu poate fi considerată încă un fapt politic consumat.

Și totuși, liderul ucrainean a încercat să dea un semnal de deschidere. El a mulțumit Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei pentru sprijinul oferit aspirațiilor europene ale Kievului și a insistat asupra ideii de „respect reciproc”. Într-o trimitere directă la tema minorităților maghiare din Ucraina, una dintre sursele vechi de tensiune cu Budapesta, Zelenski a spus că pentru Kiev „a fi un bun vecin nu a fost niciodată doar vorbe”.

Pentru România, includerea explicită pe lista vecinilor menționată de Zelenski contează politic. Bucureștiul este plasat de Kiev în tabăra statelor care susțin drumul european al Ucrainei, iar această poziționare poate cântări în negocierile regionale viitoare, inclusiv pe teme de securitate și cooperare la frontieră.

Zelenski spune că Putin nu vrea pacea și urmărește refacerea URSS

Mesajul cel mai dur al liderului ucrainean a vizat Rusia. După summit, Zelenski a spus că Vladimir Putin nu vrea să oprească războiul și că declarațiile sale despre pace sunt false. A adăugat că rămâne pregătit pentru negocieri cu Kremlinul, dar fără să lase loc de ambiguitate asupra obiectivului urmărit de Moscova.

„Tot ceea ce spune despre dorința de pace este o minciună. Toți partenerii, toți europenii, simt asta.”

Dar avertismentul cel mai apăsat a mers dincolo de războiul actual. Zelenski a spus că Putin „va rămâne la Kremlin până la moartea sa” și că urmărește să refacă Uniunea Sovietică, lucru imposibil fără Ucraina. Pentru țările de pe flancul estic, între care România, această interpretare mută discuția de la un conflict localizat la o confruntare de durată privind ordinea de securitate din regiune.

Iar aici se vede miza pentru publicul român: dacă liderii europeni acceptă ideea că securitatea continentului se decide și prin integrarea Ucrainei, atunci dezbaterea despre extinderea UE nu mai este doar una diplomatică. Devine o discuție despre protecția frontierelor estice, investiții în apărare și relația viitoare a Uniunii cu Rusia.

Deocamdată, nu a fost anunțată o reacție oficială a Consiliului European sau a Comisiei Europene la cererea lui Zelenski de accelerare a aderării și nici un calendar nou pentru pașii următori ai negocierilor.