Volodimir Zelenski, fără cea mai înaltă distincție a Poloniei după controversa legată de UPA

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a pierdut cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei, Ordinul Vulturului Alb, după ce Kievul a decis să dea numele Armatei Insurgente Ucrainene unei unități militare. Miza trece dincolo de un gest simbolic: disputa lovește în relația cu unul dintre principalii susținători ai Ucrainei, exact când Kievul a intrat, săptămâna aceasta, în prima fază a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, la Luxemburg.

Ordinul îi fusese acordat lui Zelenski în 2023 de președintele polonez de atunci, Andrzej Duda, ca semn al cooperării strânse dintre cele două state după invazia rusă din 2022. Retragerea vine după ce președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a denunțat la sfârșitul lunii trecute decizia Kievului drept „scandaloasă”, „incomprehensibilă” și „profund dezamăgitoare”.

Pentru Ucraina, problema nu este doar una de imagine. Polonia a fost, după 2022, un sprijin esențial, inclusiv prin primirea a sute de mii de refugiați ucraineni. Iar când un aliat atât de important mută conflictul în registrul istoriei și al valorilor europene, semnalul contează și pentru celelalte capitale din UE.

Numai că disputa atinge un subiect care, în cele două țări, este citit complet diferit. Mulți ucraineni văd UPA, activă în anii 1940 și 1950, ca pe o formațiune care a luptat pentru independența Ucrainei împotriva Armatei Roșii Sovietice, a Germaniei naziste și a autorităților poloneze. Polonia acuză însă UPA de uciderea a aproximativ 100.000 de etnici polonezi în Volînia, acum Volîn în Ucraina, în perioada 1943-1945.

Varșovia leagă deschis memoria istorică de drumul Ucrainei spre UE

Într-un videoclip publicat pe site-ul oficial al președinției poloneze, Karol Nawrocki a ridicat disputa la nivel politic maxim și a legat-o direct de parcursul european al Kievului. Față de criticile obișnuite dintre aliați, mesajul său merge mai departe: sugerează că istoria poate deveni o condiție politică în relația bilaterală.

„Pentru marea majoritate a societății poloneze, UPA rămâne, mai presus de toate, o formațiune responsabilă pentru crimele brutale comise împotriva cetățenilor Republicii Polone în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. De aceea, decizia autorităților ucrainene de a glorifica UPA nu este doar scandaloasă, este și incomprehensibilă și profund dezamăgitoare. Rănește nu doar memoria noastră istorică. Subminează și încrederea construită de-a lungul anilor și în ultimele luni. Calea Ucrainei către structurile europene necesită, de asemenea, o voință de a confrunta onest capitolele dificile ale propriei istorii. O Europă unită a fost construită pe respingerea totalitarismului și a cultului violenței. Aceste principii trebuie să se aplice tuturor. Pentru cei care nu înțeleg acest lucru, nu poate exista loc în Uniunea Europeană, iar Polonia cu siguranță nu va permite acest lucru.”

Mesajul are o consecință practică limpede: Varșovia arată că poate folosi capitalul politic pe care îl are în UE pentru a apăsa pe tema memoriei istorice. Nu a fost anunțată încă o măsură concretă prin care Polonia să blocheze negocierile de aderare, dar poziționarea publică ridică deja costul politic pentru Kiev.

Potrivit bbc.com, Zelenski a justificat folosirea numelui UPA pentru o unitate militară „cu scopul de a restabili tradițiile istorice ale armatei naționale”. Nu a fost anunțată până acum o reacție separată a președintelui ucrainean sau a biroului său față de retragerea distincției, dincolo de poziția transmisă de Ministerul de Externe.

Kievul a răspuns dur, iar disputa s-a mutat din plan simbolic în cel diplomatic

Replica Ucrainei a venit prin ministrul de Externe, Andrii Sybiha, care a calificat decizia poloneză drept „o greșeală strategică” și „lipsită de respect”. Și a transmis că va returna o distincție primită din partea Poloniei în 2022.

Andrii Sybiha a formulat și răspunsul de principiu al Kievului la încercarea Varșoviei de a fixa limite în chestiunea memoriei istorice.

„Niciun președinte al altei țări nu ne va dicta istoria.”

Iar aici se vede riscul cel mai mare pentru ambele părți. O dispută pornită de la numele unei unități militare se transformă într-un conflict despre cine are dreptul să definească eroii și crimele trecutului. Pentru Ucraina, asta poate complica discuțiile cu un vecin esențial pentru tranzit, sprijin politic și securitate. Pentru Polonia, o escaladare prelungită poate eroda influența câștigată după 2022 în raport cu Kievul.

Tusk cere temperarea conflictului și invocă beneficiarul direct al rupturii

Premierul polonez Donald Tusk a ales o linie diferită de cea a președintelui și a cerut public reducerea tensiunilor. Mesajul său sugerează că la Varșovia nu există, cel puțin deocamdată, o singură voce în gestionarea crizei.

„Această ceartă îi încântă pe Vladimir Putin și îndeamnă pe Zelenski și Nawrocki să calmeze emoțiile, nu să stârnească tensiuni.”

Acesta este și punctul în care disputa depășește relația bilaterală. Polonia și Ucraina sunt două piese importante în flancul estic, iar orice ruptură publică oferă Rusiei un avantaj politic. Dosarul este sensibil și pentru UE, fiindcă Ucraina a participat chiar săptămâna aceasta, la Luxemburg, la prima fază a negocierilor de aderare.

Dar informațiile disponibile până acum nu arată existența unei medieri externe din partea UE sau a Statelor Unite. La fel, nu au fost anunțate măsuri precise prin care Polonia să-și transforme avertismentul politic într-o condiționare formală în procesul de aderare.

Faptul concret de urmărit rămâne acesta: după intrarea Ucrainei în prima fază a negocierilor de aderare la UE, Varșovia a legat public, la nivel prezidențial, susținerea sa de „o confruntare onestă” a Kievului cu trecutul legat de UPA.