Zilele se lungesc cu 1,33 milisecunde pe secol un fenomen fără precedent

Zilele pe Pământ devin tot mai lungi, iar motivul este topirea ghețarilor și a calotelor glaciare provocată de om. Un nou studiu arată că acest fenomen redistribuie masa planetei și îi încetinește rotația, adăugând în prezent 1,33 milisecunde la durata unei zile în fiecare secol. E drept că nu pare mult, dar este un fenomen care nu a mai avut practic niciun precedent în milioane de ani.

Efectul patinatorului cosmic

Oamenii de știință descriu un proces simplu la prima vedere. Topirea ghețarilor globali și a calotelor polare determină o deplasare a masei Pământului de la poli către ecuator. Această mișcare modifică aplatizarea planetei, adică gradul în care se „bombează” la mijloc.

redistribuirea masei este asemănătoare cu un patinator care își încetinește rotația întinzând brațele spre exterior. Planeta noastră face exact același lucru.

Fosilele spun povestea

Pentru a ajunge la aceste concluzii, geologi de la Universitatea din Viena și ETH Zurich au analizat organisme marine fosilizate, numite foraminifere. Aceste organisme unicelulare, apărute acum peste 500 de milioane de ani, își construiesc cochilii din mineralele apei de mare, rămășițele lor funcționând ca niște veritabili indicatori ai climei din trecut. Cum vine asta?

„Din compoziția chimică a fosilelor de foraminifere, putem deduce fluctuațiile nivelului mării și apoi putem deriva matematic schimbările corespunzătoare ale duratei zilei”, explică Mostafa Kiani Shahvandi, climatolog și geofizician la Universitatea din Viena.

Cercetătorii au folosit și un algoritm de învățare profundă pentru a evalua datele pe o perioadă de aproape 4 milioane de ani. „Acest model surprinde fizica schimbării nivelului mării, rămânând în același timp robust față de incertitudinile mari inerente datelor paleoclimatice”, adaugă Kiani Shahvandi, referindu-se la modelul de difuzie bazat pe fizică (o tehnică probabilistică de învățare profundă) folosit pentru a compensa golurile din datele paleoclimatice.

O viteză fără precedent

Dar analiza relevă că ritmul actual de prelungire a zilei nu a mai avut echivalent de milioane de ani. Au existat câteva evenimente climatice bruște, când calotele de gheață s-au extins sau s-au topit rapid, dar nimic la scara de acum.

„Această creștere rapidă a duratei zilei implică faptul că ritmul schimbărilor climatice moderne este fără precedent cel puțin de la sfârșitul Pliocenului, acum 3,6 milioane de ani”, afirmă Bendikt Soja, profesor de geodezie spațială la ETH Zurich și coautor al studiului.

Un ritm nemaivăzut de milioane de ani.

Iar concluzia sa este tranșantă. „Creșterea rapidă actuală a duratei zilei poate fi astfel atribuită în primul rând influențelor umane.”

Milisecunde cu impact major

Și poate că 1,33 milisecunde nu pare o cifră semnificativă în comparație cu cele 86.400 de secunde ale unei zile. V-ați gândit însă ce înseamnă asta pentru tehnologia de azi? Schimbarea este mai mult decât suficientă pentru a perturba tehnologiile de comunicații și de navigație spațială, care se bazează pe o sincronizare perfectă.

Mai mult, modelele pesimiste sugerează că tendința s-ar putea accelera. Se estimează o schimbare de aproximativ 2,62 milisecunde pe secol în ultimele decenii ale secolului XXI. Această valoare ar putea depăși chiar și influența pe care Luna o are asupra duratei zilei pe Pământ.

Mostafa Kiani Shahvandi încheie cu o comparație grăitoare: „O singură dată – în urmă cu aproximativ 2 milioane de ani – rata de schimbare a duratei zilei a fost aproape comparabilă, dar niciodată înainte sau după aceea «patinatoarea artistică» planetară nu și-a ridicat brațele și nivelul mării atât de repede ca în perioada 2000-2020”.