6.763 de posturi în Armata Română, cu salarii nete între 3.523 și 4.689 de lei. Cum se fac înscrierile

Ministerul Apărării Naționale a anunțat lansarea unei noi campanii de recrutare pentru corpul soldaților și gradaților profesioniști, seria I 2026, cu 6.763 de posturi în unități militare din toată țara. Este prezentată ca una dintre cele mai ample campanii din ultimii ani și vine într-un moment în care armata funcționează exclusiv pe bază de personal profesionist și voluntar, după suspendarea serviciului militar obligatoriu de la 1 ianuarie 2007.

Mai precis, planul aprobat de MApN vizează 6.763 de locuri disponibile la nivel național, iar cei interesați își pot depune actele fie direct la unitățile militare care au posturi vacante, fie la birourile de informare-recrutare din fiecare județ. Față de modelul de dinainte de 2007, când armata putea conta și pe încorporare obligatorie, recrutarea depinde acum integral de capacitatea instituției de a atrage voluntari care trec filtrele medicale, psihologice și fizice.

Pentru candidați, miza imediată este una foarte concretă: un loc de muncă într-un sistem public în care solda minimă netă la început de carieră este cuprinsă între 3.523 și 4.689 de lei, la care se adaugă componente financiare permanente. Intervalul arată o diferență de 1.166 de lei între pragul minim și cel maxim de intrare, iar nivelul exact depinde de post și de încadrare. Sursa nu precizează încă în anunțul public ce specializări sunt cele mai căutate și nici câte locuri revin fiecărei unități.

Reprezentanții ministerului au promovat campania inclusiv prin pagina oficială de Facebook dedicată recrutării, unde au transmis că „e un moment bun să îți alegi profesia!”, au anunțat că „a fost aprobat planul de recrutare a candidaților pentru corpul soldaților și gradaților profesioniști, seria I 2026” și au precizat că „sunt disponibile 6.763 de posturi, în unități militare din toată țara”.

Condițiile de intrare rămân stricte, iar selecția nu se rezumă la depunerea unui dosar

Accesul în corpul soldaților și gradaților profesioniști nu se face doar pe baza unei cereri. Candidații trebuie să îndeplinească cerințe privind cetățenia, studiile, starea de sănătate, aptitudinile psihologice și capacitatea fizică, la care se adaugă condițiile specifice de formare cerute pentru anumite posturi.

Dar anunțul public nu detaliază, în această etapă, cum variază condițiile de la o unitate militară la alta și nici care sunt specialitățile unde cerințele sunt mai ridicate. Pentru cei interesați, diferența practică este că simpla existență a celor 6.763 de locuri nu înseamnă automat acces facil: selecția depinde de profilul fiecărui post și de evaluările obligatorii.

Potrivit Libertatea, dosarele se pot întocmi fie la unitățile cu locuri vacante, fie la birourile de informare-recrutare din fiecare județ. Este traseul care contează cel mai mult pentru candidați în această fază, fiindcă acolo pot afla ce documente sunt necesare și ce criterii suplimentare se aplică postului urmărit.

Campania testează capacitatea armatei de a atrage voluntari după renunțarea la încorporare

Dincolo de oferta de angajare, campania are o miză mai largă pentru sistemul de apărare. Armata României funcționează de aproape 19 ani fără serviciu militar obligatoriu, suspendat de la 1 ianuarie 2007, iar completarea schemelor de personal depinde de recrutări repetate și de păstrarea celor care intră în sistem.

Și aici apare una dintre întrebările care rămân deschise. MApN nu a anunțat, odată cu această campanie, care este deficitul total de personal pe care încearcă să îl acopere și nici câte candidaturi au fost atrase în sesiunile anterioare. Fără aceste repere, cifra de 6.763 de posturi arată dimensiunea efortului de recrutare, dar nu permite o măsurare exactă a eficienței lui.

Miza este cu atât mai clară cu cât regiunea rămâne sub presiune de securitate, iar nevoia de personal militar calificat capătă greutate mai mare decât într-o perioadă de stabilitate. Numai că informațiile publicate acum se opresc la lansarea campaniei și la condițiile generale de acces, fără detalii despre retenția pe termen lung a celor care vor fi angajați.

Sondajul arată susținere pentru stagiu voluntar, nu pentru întoarcerea la obligativitate

Percepția publică ajută parțial acest tip de recrutare. Un sondaj INSCOP Research din 2025 arată că 74,2% dintre români susțin introducerea stagiului militar, dar doar pe bază de voluntariat, în timp ce 20,7% se declară împotrivă. Diferența dintre cele două tabere este de 53,5 puncte procentuale, semn că ideea unei pregătiri militare are sprijin larg dacă nu presupune revenirea la obligativitate.

Iar acest detaliu explică și logica actualei campanii. MApN caută să aducă personal într-un sistem compatibil cu preferința majoritară exprimată public: recrutare voluntară, nu încorporare. Pentru piața muncii, asta înseamnă că armata concurează direct cu alți angajatori pentru tineri și adulți apți de muncă, folosind salariul, stabilitatea și perspectiva unei cariere militare.

Reprezentanții ministerului au încheiat mesajul public într-o formulă de promovare directă: „Salvează postarea ca să o ai la îndemână, iar dacă ai prieteni care ar putea fi interesați de o carieră militară, trimite-le-o și lor!”. Formula arată că instituția încearcă să extindă recrutarea și prin distribuire online, nu doar prin canalele administrative clasice.

Până acum, MApN a anunțat doar deschiderea înscrierilor pentru seria I 2026, iar candidații trebuie să se adreseze unităților militare cu locuri vacante sau birourilor de informare-recrutare din județe pentru condițiile aplicabile fiecărui post.