8 miliarde de lei pentru 2027, față de peste 20 de miliarde necesare. Cum rescrie Guvernul salarizarea publică

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru (ministru interimar), a declarat că reforma salarizării din sectorul public nu poate fi construită pe majorări generale în 2027, deoarece statul are la dispoziție o anvelopă de 8 miliarde de lei, în timp ce aplicarea integrală a actualelor grile ar cere peste 20 de miliarde de lei suplimentar.

Concret, cele 8 miliarde de lei înseamnă 4,7% din masa salarială actuală a sectorului public, estimată la 166 de miliarde de lei. Diferența față de necesarul invocat de ministru este mare: peste 20 de miliarde de lei, iar calculele Băncii Mondiale urcă suma spre 23 de miliarde de lei, adică de aproape trei ori mai mult decât spațiul bugetar anunțat pentru 2027.

Miza nu este doar pentru cei aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public. O lege nouă care promite mai mult decât poate plăti bugetul riscă să adâncească deficitul, iar o lege care corectează doar parțial grilele lasă în picioare inechitățile care au produs deja procese și obligații de plată de miliarde de lei pentru stat.

Într-o transmisiune live pe pagina oficială de Facebook, ministrul a explicat că plafonul de 8 miliarde de lei a fost calculat pornind de la țintele de deficit pentru 2027 și pentru termenul mediu. Imaginile de mai jos sunt din intervenția în care a detaliat aceste limite bugetare.

Pîslaru a formulat explicit limita de la care pornește proiectul: bugetul disponibil nu permite ridicarea simultană a tuturor salariilor din grilă.

„Să fim siguri că nu cheltuim mai mult decât ne permitem. E vorba de partea de sustenabilitate și asta înseamnă că trebuie să ținem cont de deficitul bugetar de pe anul 2027 și de deficitul bugetar pe termen mediu. Pentru asta a fost calculată această anvelopă financiară de 8 miliarde de lei pe care îi avem la dispoziție pentru implementare”, a spus Dragoș Pîslaru.

Iar mesajul politic și bugetar este limpede: noua lege nu poate fi citită ca o rundă de creșteri salariale pentru tot aparatul public. Ministrul a adăugat că, la un spațiu de 4,7%, „nu ai posibilitatea” să ridici întreaga grilă salarială.

Legea veche este după nouă ani la 60%-70% implementare

Actuala Lege 153 privind salarizarea unitară este aplicată, potrivit ministrului, doar în proporție de 60%-70% după aproape un deceniu de la adoptare. Asta înseamnă că, la nouă ani de la intrarea pe traseu a legii, statul nu a ajuns nici acum la implementarea completă a propriilor grile.

Comparativ, bugetul inițial al Legii 153 a fost de 55 de miliarde de lei. Numai că diferența rămasă de acoperit pentru aplicarea ei integrală ar fi de circa 20 de miliarde de lei, a susținut ministrul, iar estimarea coincide cu evaluarea Băncii Mondiale, care indică un necesar de aproximativ 23 de miliarde de lei, potrivit Capital.

„Noi acum suntem pe Legea 153 cam la 60% implementare. Atât s-a putut. După 9 ani de zile de Legea 153, suntem la 60%-70% implementare, în condițiile în care bugetul Legii 153 a fost atunci de 55 de miliarde de lei”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Și a continuat cu diferența dintre ambiția inițială și spațiul bugetar real: „Acum, practic, există o diferență de circa 20 de miliarde de lei care ar fi fost necesară să implementezi Legea 153 așa cum era. Și lucrurile acestea coincid cu calculele pe care le-a făcut și Banca Mondială”.

Pentru cititorul care urmărește impactul asupra finanțelor publice, comparația relevantă este aceasta: 8 miliarde de lei disponibili față de 20-23 de miliarde de lei necesari. Cu alte cuvinte, resursa anunțată acoperă doar o parte din golul lăsat de legea veche, nu o aplicare integrală și nici o nouă rundă largă de majorări.

Procesele pe salarizare costă statul 7 miliarde de lei

Un al doilea risc este cel al litigiilor. Statul are deja obligații financiare de 7 miliarde de lei din hotărâri judecătorești privind salarizarea, iar cea mai mare parte vine din justiție. Din total, 5 miliarde de lei sunt din sectorul de justiție și 2 miliarde din celelalte sectoare.

Această sumă este aproape la nivelul întregii anvelope de 8 miliarde de lei pusă pe masă pentru reforma din 2027. Dacă nu apare o corecție legislativă unitară, estimarea prezentată de ministru este că obligațiile din litigii ar putea ajunge spre 10 miliarde de lei, cu 3 miliarde peste nivelul actual.

„Deja avem acum 7 miliarde de lei de plătit pe hotărâri judecătorești. 5 miliarde vin din sectorul de justiție, 2 miliarde din celelalte sectoare. Estimarea este că această sumă să ajungă spre 10 miliarde dacă nu corectăm, printr-o legislație unitară, aceste elemente”, a spus ministrul.

Dar aici apare și miza socială și instituțională. Proiectul noii legi a salarizării a stârnit deja proteste sindicale și nemulțumiri legate de reducerea sporurilor și a veniturilor, iar în spațiul public au apărut și critici că ar putea deveni un instrument de presiune asupra Justiției. Dosarul public prezentat până acum nu indică însă un calendar exact pentru adoptarea și intrarea în vigoare a noii legi și nici o listă completă a categoriilor profesionale care ar câștiga sau ar pierde cel mai mult.

Direcția reformei: legarea grilelor salariale și reducerea inechităților

Mesajul transmis de Ministerul Muncii este că reforma ar trebui să lege din nou grilele salariale între ele și să reducă disfuncționalitățile care produc inechități și procese. Pîslaru a avertizat că lipsa unei corecții costă tot mai mult de la an la an, nu doar prin presiune pe buget, ci și prin obligațiile stabilite în instanță.

Nu există încă, în datele prezentate public, un mecanism detaliat de monitorizare a aplicării, o listă a măsurilor alternative dacă finanțarea rămâne sub necesar sau un termen ferm pentru adoptare. Există însă o limită clară anunțată oficial: 8 miliarde de lei pentru 2027, într-un sistem public cu o masă salarială de 166 de miliarde de lei și cu 1,2 milioane de angajați vizați de reformă.

Ultimul reper concret rămas după intervenția ministrului este acesta: dacă noua lege nu corectează inechitățile care alimentează litigiile, obligațiile statului din procese ar putea crește de la 7 miliarde de lei la spre 10 miliarde de lei.