Care sunt efectele gripei în România şi în Capitală?
Bilanțul deceselor cauzate de gripă în România a ajuns la 74, conform datelor actualizate la 23 februarie 2026, potrivit informațiilor furnizate de Revista Ioana. Autoritățile sanitare se confruntă cu o presiune considerabilă asupra sistemului medical, depășind valorile medii înregistrate în anii precedenți.
Care este evoluția epidemiei de gripă?
Datele indică o accelerare a epidemiei, cu zeci de decese înregistrate în ultimele săptămâni. La sfârșitul lunii ianuarie, 17 persoane au murit din cauza gripei într-o singură săptămână, ceea ce a dus numărul total al deceselor la 57.
Ritmul infectărilor a crescut, cu aproximativ 8.500 de cazuri de gripă clinică raportate la nivel național într-un interval de șapte zile. Săptămâna precedentă s-au raportat 6.300 de cazuri.
Numărul de cazuri a fost de 1,6 ori mai mare decât media înregistrată în ultimii cinci ani pentru aceeași perioadă. Creșterea a fost observată încă de la începutul anului. În săptămâna de după sărbătorile de iarnă, numărul infecțiilor respiratorii a fost cu peste o treime mai mare comparativ cu sezonul precedent.
Atunci, la nivel național, s-au înregistrat peste 10.500 de cazuri de gripă clinică, o cifră de 3,8 ori mai mare față de media ultimelor sezoane, excluzând anii pandemiei.
Zonele cele mai afectate București, Constanța și Prahova
Bucureștiul este cel mai afectat de epidemia de gripă. Capitala a raportat cel mai mare număr de îmbolnăviri, cu peste 1.200 de cazuri înregistrate în săptămânile de vârf. Județele Constanța și Prahova se află pe următoarele locuri.
Peste 830 de cazuri au fost raportate într-o singură săptămână în Constanța, în timp ce Prahova a depășit 750 de îmbolnăviri. Județul Cluj a figurat și el printre zonele cu transmitere intensă, cu aproape 700 de cazuri săptămânale.
Această concentrare geografică a cazurilor indică focare majore în aglomerările urbane, unde transmiterea virusului este mai rapidă. Toate județele țării au raportat cazuri de gripă clinică, ceea ce semnalează o răspândire comunitară la nivel național.
Profilul victimelor și tulpina dominantă
În analiza deceselor se arată o vulnerabilitate ridicată în rândul persoanelor în vârstă. Nouă din primele 11 decese confirmate la începutul sezonului au fost la pacienți cu vârsta de peste 65 de ani, o categorie expusă riscului de a dezvolta complicații severe.
Până în prezent, au fost confirmate în laborator peste 1.200 de cazuri de gripă, majoritatea fiind infecții cu virus gripal de tip A.
Analizele efectuate la Institutul Cantacuzino au identificat tulpina AH3, subclada K, la toate probele secvențiate. Aceasta este tulpina dominantă în acest sezon și este cunoscută pentru potențialul său de a cauza forme mai severe de boală, în special la vârstnici și la persoanele cu afecțiuni cronice preexistente.
Infecții cu virus gripal AH1 și, mai rar, cu virus gripal de tip B au fost confirmate, de asemenea.
Care este rolul campaniei de vaccinare antigripală?
Campania de vaccinare antigripală a continuat. Până la finalul lunii ianuarie, au fost administrate aproximativ 1,3 milioane de doze de vaccin, conform datelor centralizate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
Peste 1,24 milioane dintre acestea au fost decontate în regim compensat pentru grupele populaționale la risc.
În acest sezon, vaccinarea a fost posibilă și în farmaciile comunitare autorizate, unde s-au administrat aproape 6.000 de doze.
Deși campania de imunizare a atins un număr considerabil de persoane, răspândirea rapidă a virusului arată că gradul de acoperire vaccinală este insuficient pentru a opri transmiterea comunitară.
Medicii recomandă vaccinarea ca fiind cea mai eficientă metodă de prevenție a formelor grave de boală și a decesului.
