Islanda ar putea organiza referendum privind reluarea negocierilor la aderarea la UE

În acest an, Islanda ar putea organiza în luna august un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Coaliția de guvernare a avansat termenele inițiale, pe fondul tensiunilor geopolitice. Parlamentul urmează să stabilească data exactă a votului în următoarele săptămâni, potrivit News24.

Motivele accelerării deciziei?

Coaliția de guvernare promisese inițial organizarea unui referendum până în 2027, dar contextul internațional a determinat schimbarea planurilor. Digi24, citând surse Politico, relatează că decizia de accelerare a calendarului vine ca răspuns la introducerea unor taxe americane și la declarațiile fostului președinte al SUA, Donald Trump.

Donald Trump a menționat Islanda de patru ori în discursul de la forumul de la Davos, în timpul discuțiilor despre o posibilă anexare a Groenlandei. Aceste declarații au generat îngrijorare în Islanda, intensificând dezbaterea privind necesitatea unei apropieri de Uniunea Europeană, ca factor de stabilitate și securitate.

Tensiunile au fost amplificate și de o declarație a lui Billy Long, fost candidat la funcția de ambasador al SUA în Islanda.

El a sugerat că țara ar putea deveni al 52-lea stat al Statelor Unite.

Deși a fost o remarcă ironică, aceasta a fost interpretată ca o lipsă de respect față de suveranitatea islandeză, contribuind la sentimentul de incertitudine și la dorința de a consolida parteneriatele.

UEaduce stabilitate într-o lume instabilă

Oficialii europeni consideră că o posibilă extindere ar reprezenta un factor de securitate. Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a declarat că discuția despre extinderea UE este din ce în ce mai legată de securitate și de capacitatea de a acționa într-o lume a sferelor de influență concurente.

În afirmaţiile sale, „Extinderea Uniunii Europene nu este doar o chestiune economică, ci și una de securitate. În contextul geopolitic actual, este esențial să ne consolidăm parteneriatele și să oferim o perspectivă europeană țărilor care împărtășesc valorile noastre”, a subliniat Marta Kos.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat importanța parteneriatului în cadrul unei întâlniri la Bruxelles cu prim-ministrul Islandei, Kristrún Frostadóttir. Von der Leyen a afirmat că această colaborare asigură stabilitate într-o lume instabilă.

Astfel, „Parteneriatul nostru cu Islanda este unul valoros și important. Într-o lume marcată de incertitudine, colaborarea noastră este esențială pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea”, a declarat Ursula von der Leyen.

Tentativa de aderare din trecut

Islanda a mai încercat în trecut să adere la blocul comunitar. Țara a depus cererea oficială în 2009, într-un moment de criză financiară profundă, când cele trei mari bănci islandeze au intrat în faliment.

Criza financiară din 2008 a avut un impact major asupra Islandei, punând sub semnul întrebării viabilitatea economică a țării. Aderarea la Uniunea Europeană a fost considerată o posibilă soluție pentru a stabiliza economia și a oferi acces la piețele europene.

În 2013, guvernul de la acea vreme a decis să suspende negocierile. Doi ani mai târziu, în 2015, Islanda a solicitat oficial retragerea statutului de țară candidată.

Decizia de a abandona negocierile a fost motivată de o serie de factori, inclusiv preocupări legate de suveranitatea asupra resurselor naturale și de impactul asupra industriei pescuitului. O parte a populației islandeze a exprimat scepticism față de birocrația europeană și de potențialele restricții impuse de aderarea la UE.

Momentul favorabil și sprijin în creștere

În prezent, contextul pare mai favorabil. Sondajele recente indică o creștere a sprijinului public pentru aderarea Islandei la Uniunea Europeană. De asemenea, procesul de negociere ar putea decurge rapid.

Islanda este deja parte a Spațiului Economic European și a spațiului Schengen. Această integrare parțială în structurile europene ar putea facilita un proces de aderare mai rapid și mai eficient.

Înainte de suspendarea discuțiilor în anul 2013, țara reușise să închidă 11 din cele 33 de puncte de negociere, ceea ce ar putea scurta considerabil un nou proces de aderare. Aceste progrese anterioare ar putea oferi un avantaj semnificativ Islandei în cazul reluării negocierilor.