A început procesul jafului Tezaurului Dacic Un suspect acuză Am fost tratat ca un animal
A început în Olanda procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic de la muzeul Drents din Assen. Prima înfățișare a fost marcată de plângerile acuzaților privind condițiile din detenție și de o amenințare voalată a unuia dintre ei.
„S-ar putea să vreau să vorbesc”, a transmis unul dintre inculpați instanței.
Suspecți cu caziere grele și dreptul la tăcere
Chesley W., în vârstă de 37 de ani, a acuzat condiții inumane în arest. „Am fost tratat ca un animal. Am petrecut 6 luni într-o celulă putredă, cu șobolani”, a declarat acesta, citat de publicația dvhn.nl. El s-a plâns și că publicarea numelui și fotografiei sale îl va bântui pentru totdeauna. Dar Chesley W. nu este la primul conflict cu legea, având o condamnare anterioară de 5 ani și cinci luni pentru jaf, deținere de arme și conducere sub influența alcoolului.
Un alt suspect, Bernhard Z., are un trecut similar. Și el a executat o pedeapsă de cinci ani și cinci luni pentru o spargere violentă, iar cazierul său include vandalism, agresiune și posesie de droguri. Deși a invocat dreptul la tăcere, Z. a lăsat o portiță deschisă: „În cele din urmă, s-ar putea să vreau, totuși, să spun ceva. Deocamdată, o să mă opresc aici”.
Cel de-al treilea suspect, Jan B., are doar 21 de ani și un cazier judiciar curat. El a refuzat să coopereze cu serviciul de probațiune, care se declară îngrijorat în privința sa. „Nu putem să ne dăm seama exact de ce a acceptat să coopereze la jaf. A fost vorba de bani sau a fost influențat? Nu putem răspunde la această întrebare”, au transmis reprezentanții serviciului.
„Un atac la adresa demnității poporului român”
Prezent în sală, directorul Muzeului Drents, Robert Van Langh, s-a adresat direct suspecților. „Piesele au fost furate cu forța brută. Acest caz a fost fără precedent, atât pe plan intern, cât și internațional. Nu este vorba despre valoarea monetară, ci despre interese culturale. Șocul a cuprins Assen, Olanda și întreaga lume. Vă dați seama de asta?”, a spus Van Langh.
Directorul a descris furtul ca fiind „un atac la adresa demnității poporului român”.
El a explicat că prejudiciul nu poate fi exprimat în bani, deoarece obiectele furate definesc o identitate. „Prejudiciile cauzate de furt nu pot fi exprimate doar prin valoarea de piață. Acestea definesc identitatea, iar banii nu pot compensa acest lucru. A existat o amenințare ca o memorie să fie ștearsă pentru o societate”, a continuat directorul muzeului.
Mai exact, Van Langh a vorbit despre o rană în memoria colectivă a României și despre unda de șoc care a depășit zidurile muzeului. El a afirmat că furtul a fost folosit chiar pentru a provoca tensiuni în România. „Acesta nu este doar un caz penal. Acesta a perturbat o întreagă societate”, a concluzionat el.
Suspecții nu au comentat discursul directorului. Avocații apărării urmează să ia cuvântul joi.
