Acordul privind returnările migranților a eșuat. Negocierile s-au blocat pe calendarul de implementare.

Parlamentul European și statele membre au eșuat în încercarea de a ajunge la un acord final privind noua lege a returnărilor pentru migranți. Negociatorii s-au blocat exclusiv pe calendarul de implementare, deși măsurile stricte, precum perchezițiile la domiciliu și centrele de deportare externe, fuseseră deja agreate de principiu.

Până la urmă, miza reală depășește simpla birocrație de la Bruxelles. Pentru țările aflate la frontiera externă a Uniunii, inclusiv pentru România care își consolidează granițele în logica aderării terestre la Schengen, acest regulament dictează exact ritmul în care pot fi expulzați străinii fără drept de ședere. O amânare cu doi ani a aplicării, așa cum cer guvernele naționale, lasă autoritățile fără instrumentele juridice necesare pentru a gestiona presiunea operațională.

Spre deosebire de criza refugiaților din 2015, când accentul cădea pe cote de relocare, actuala arhitectură de securitate a Europei se concentrează pe respingere. Noua lege, denumită formal „regulamentul privind returnarea”, vine să completeze Pactul UE privind Migrația și Azilul. Comisia Europeană forțează adoptarea rapidă tocmai pentru a corecta o statistică oficială Eurostat (doar 28 de procente dintre migranții care primesc ordin de părăsire a teritoriului sunt efectiv returnați în afara Europei).

RecomandariNegocierile pentru noul Guvern au eșuat. UDMR și Nicușor Dan blochează formarea executivului.

Percheziții și centre în afara granițelor

Negociatorii au renunțat la discuții după trei runde la Strasbourg, programând o nouă întâlnire pentru 1 iunie. Iar motivul blocajului este pur tehnic. Parlamentul vrea aplicare imediată, în timp ce statele membre cer o perioadă de tranziție de doi ani pentru a-și adapta sistemele.

Dar ce conține textul provizoriu analizat recent de Euronews? Autoritățile naționale vor primi undă verde pentru a percheziționa „locul de reședință sau alte spații relevante” ale migranților neregulamentari. Orice intrare în forță va necesita însă un ordin judiciar sau administrativ prealabil și trebuie să fie proporțională.

Legea permite țărilor UE să trimită migranții către state terțe cu care nu au nicio legătură de origine, cu condiția existenței unor acorduri bilaterale pentru construirea unor „hub-uri de returnare”. Modelul este deja implementat de guvernul italian în Albania. Ambele tabere au susținut inclusiv deportarea familiilor cu copii, excluzând doar minorii neînsoțiți.

„În loc să lupte pentru un text demn și uman, au ales să se concentreze pe o bătălie ridicolă legată de momentul în care textul va începe să se aplice.” – Mélissa Camara, Europarlamentar Verzi/ALE

Detenție prelungită și interdicții pe viață

E drept că politicienii au tăiat de pe listă o prevedere extrem de controversată. S-a eliminat propunerea Parlamentului European de a purta discuții cu entități nerecunoscute, cum ar fi talibanii din Afganistan, pentru readmisia persoanelor respinse, deși Uniunea colaborează deja pe acest subiect cu guverne problematice din Libia, Egipt și Siria.

RecomandariUrsula von der Leyen, vizită în Australia pentru a debloca acordul eșuat în 2023

Cifrele vorbesc de la sine.

RecomandariTrump cere 1 miliard dolari de la Harvard după ce negocierile au eșuat

Perioada maximă legală de detenție pentru cei care așteaptă expulzarea crește de la șase luni la doi ani, cu o durată nelimitată pentru persoanele considerate un risc de securitate. Interdicțiile de reintrare în UE sar de la cinci la zece ani, cu posibilitatea unor interdicții pe viață. Și totuși, v-ați gândit vreodată cum se aplică asta în instanță? Până acum, orice apel suspenda automat deportarea până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Noua lege mută această decizie la latitudinea judecătorilor, de la caz la caz.

Negocierile se reiau oficial pe 1 iunie. Votul final din plen depinde acum de o alianță politică fragilă, în care Partidul Popular European se va alinia cel mai probabil cu grupurile de extremă dreapta pentru a adopta legea, în timp ce formațiunile de stânga au anunțat deja că vor vota împotrivă din cauza problemelor de compatibilitate cu drepturile fundamentale.