România dă 17 miliarde de euro pe arme depășite. Avertismentul dur al unui general NATO

Aproape 17 miliarde de euro se pregătește să împrumute România prin programul european SAFE pentru înzestrarea armatei, însă lista de cumpărături ridică semne de întrebare majore. Fără o strategie militară actualizată, statul român riscă să achiziționeze platforme grele, precum tancuri și elicoptere de atac, care s-au dovedit deja vulnerabile în conflictele moderne.

Dincolo de declarațiile oficiale despre modernizare, miza reală este uriașă atât pentru bugetul public, cât și pentru siguranța trupelor. Finanțarea prin SAFE înseamnă bani împrumutați la dobânzi reduse de la Uniunea Europeană, dar care vor trebui returnați de contribuabilii români. Iar dacă acești bani se duc pe tehnologie care expiră moral înainte să ajungă pe front, costul se va măsura nu doar în deficit bugetar (diferența dintre cheltuielile și veniturile statului), ci și în vieți omenești expuse inutil pe câmpul de luptă.

La 37 de ani de la Revoluție, Armata Română încă funcționează fără o Strategie Militară clară. Primul pas timid s-a făcut abia anul trecut, odată cu aprobarea noii Strategii Naționale de Apărare. Următorul pas legal ar fi trebuit să fie promovarea Cartei Albe a Apărării de către Guvern, la șase luni de la învestire, urmată de redactarea Strategiei Militare de către MApN. Numai că acest lanț birocratic s-a blocat complet.

RecomandariRomania ia un credit de 16,7 miliarde euro pentru arme. Fiecare roman plateste 1478 euro

Achiziții fără o direcție clară

Și totuși, achizițiile merg înainte pe o direcție considerată greșită de unii experți. Într-un interviu publicat recent de Adevarul, generalul (r) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, atrage atenția asupra acestei anomalii instituționale. Guvernul a stabilit prioritățile de alocare a fondurilor fără a avea cadrul doctrinar definit, mergând pe inerția unor programe vechi.

„nimeni nu poate să spună de ce s-a pus accent pe inițierea unor programe de înzestrare, pe achiziția unor anumite tipuri de platforme, echipamente atâta timp cât doctrinar nu este clar în ce direcție trebuie să se îndrepte armata organizării, înzestrării, instruirii astfel încât să își poată îndeplini misiunea.” – Dorin Toma, General (r) NATO

Lecțiile din Ucraina arată o realitate crudă pentru planificatorii militari. Relevanța platformelor clasice s-a redus dramatic în fața noilor tehnologii. Elicopterele de atac sau mașinile de luptă ale infanteriei devin ținte sigure pentru drone ieftine sau sisteme autonome.

RecomandariRomânia riscă să piardă 17 miliarde de euro de la UE. Termene critice pentru Guvernul interimar.

Cifrele vorbesc de la sine.

Pentru un contract de aproape un miliard de euro destinat achiziției de elicoptere prin programul SAFE, vulnerabilitățile sunt evidente. Misiunea principală a acestor aparate, distrugerea blindatelor, este preluată acum mult mai eficient de muniția loitering sau de drone comerciale modificate.

„De fapt, elicopterele de atac care acționează la contact și a căror misiune este de a sprijini forțele luptătoare care sunt efectiv în contact cu inamicul, nu mai au succes la ora actuală. Sunt vulnerabile. Sunt platforme în primul rând cu personal la bord, cu echipaj la bord și, în afară de faptul că sunt foarte costisitoare și pot fi doborâte cu o dronă interceptoare sau ieftină, cu un cost redus, este vorba și de echipajul uman de la bord.” – Dorin Toma, General (r) NATO

Riscul blocajului industrial

Dar ce fac alte state în acest timp? Să ne uităm la britanici. Aceștia aplică modelul „20-40-40”, unde doar 20% din resurse merg către platforme grele tradiționale, în timp ce restul bugetului este direcționat către sisteme autonome, drone de unică folosință și tehnologie reconfigurabilă. La noi, lucrurile stau puțin diferit. Se pompează fonduri masive în echipamente care riscă să devină piese de muzeu pe un câmp de luptă dominat de inteligența artificială.

RecomandariDouă miliarde de euro au tranzitat România. Alertă de spălare a banilor la frontiere

V-ați gândit vreodată cum se vor integra forțele noastre cu aceste tehnologii autonome? în timp ce armata americană dezvoltă tancuri ușoare cu propulsie hibridă și turele automate (fără echipaj uman complet), România abia încearcă să aducă asamblarea parțială a unor modele clasice în țară. Iar aici apare un alt risc major. Deși se discută despre o integrare de 50% în industria națională, realitatea ar putea fi mult mai sumbră. Dacă aceste facilități nu devin parte a unui ecosistem european solid, în anul 2031 fabricile de asamblare s-ar putea închide pur și simplu, lăsând în urmă doar niște hale goale de mentenanță.

Decizia finală privind împărțirea exactă a celor 17 miliarde de euro rămâne în sarcina guvernului. Până la clarificarea cadrului doctrinar și semnarea contractelor finale pentru sisteme esențiale, precum apărarea anti-dronă sau navele de patrulare pentru Forțele Navale, rămâne neclar cum va justifica statul român plata unor dobânzi uriașe pentru echipamente militare aflate deja la limita uzurii morale.