Avertisment uriaș de la Guvern. Ce se întâmplă cu cele 15 miliarde de euro din PNRR
Ședința de Guvern de joi aduce pe masă un document oficial care ar trebui să dea fiori reci întregii clase politice. România riscă penalizări de peste 15 miliarde de euro din cauza a 38 de jaloane și ținte din PNRR care au rămas pur și simplu blocate în sertarele ministerelor.
Banii europeni atârnă de un fir de păr
Cifrele sunt seci și nu lasă loc de interpretări. Până în acest moment, statul român a depus patru cereri de plată și a încasat 10,72 miliarde de euro (reprezentând exact 50,08% din totalul alocat). Asta include și prefinanțarea aferentă REPowerEU. Iar aici intervine problema reală. Suma pe care o putem pierde depășește valoarea rămasă de încasat din întregul Plan Național de Redresare și Reziliență.
Cum s-a ajuns aici? ne mișcăm mult prea încet. O informare oficială a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată că din cele 45 de ținte aferente reformelor rămase de implementat, doar 7 sunt bifate la nivelul ministerelor și al coordonatorilor. Restul de 38 sunt încă în aer.
Reformele grele care sperie coaliția
Din cele 38 de restanțe, 14 sunt considerate reforme cu impact vizibil. Și, așa cum se întâmplă mereu în politică atunci când mizele sunt uriașe, 11 dintre ele necesită inițiative legislative, iar nouă trebuie să treacă prin Parlament. Asta presupune un acord politic solid între partide, lucru tot mai greu de obținut pe final de mandat.
Așa cum semnalează Antena3 într-o analiză publicată recent, pe lista neagră se află legea salarizării unitare, modificări la Codul administrativ privind cadrele de competență și reforma ANAF. Aceasta din urmă prevede introducerea unui sistem de tip bonus/malus pentru funcționari, legat direct de performanța indicatorilor-cheie. V-ați gândit vreodată cât de greu este să treci o astfel de lege care supără aparatul de stat?
E drept că unele proiecte, precum desemnarea zonelor de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă și legea consolidată privind integritatea, au fost deja discutate cu Comisia Europeană. Alte reforme, cum ar fi Legea apelor, digitalizarea cercetării sau măsurile de decarbonizare, sunt abia în faza de renegociere cu Executivul european. Proiectul privind CATUC se află deja pe circuit în Parlament.
Cât ne costă indecizia administrativă
Interesant este că actualul guvern interimar are pe masă două hotărâri pe care le poate adopta rapid, fără să implice politici publice noi. Este vorba despre strategia privind biodiversitatea și implementarea vămii electronice.
Aprobarea lor ne-ar scăpa de o penalizare cumulată de 0,33 miliarde de euro.
Bani care altfel s-ar evapora pur și simplu.
Dar dincolo de aceste excepții punctuale, mai sunt 24 de jaloane care nu cer inițiative legislative majore, ci doar finalizarea unor investiții, restructurarea a trei companii de stat și achiziții de echipamente. Penalizarea pentru ratarea lor se ridică la aproximativ 7,3 miliarde de euro. Documentul MIPE avertizează clar că ritmul de implementare este greoi, progresul fiind foarte scăzut, iar în unele cazuri complet inexistent.
Calendarul propus este unul extrem de strâns. Proiectele cu opinie favorabilă din partea Comisiei Europene ar urma să fie depuse până la 15 mai 2026, cele care așteaptă un răspuns până la 22 mai 2026, iar cele aflate în renegociere până la 31 mai 2026. Dacă ministerele de linie nu se trezesc rapid din amorțeală și nu accelerează procedurile, nota de plată uriașă va fi decontată direct din bugetul național, blocând alte investiții vitale pentru economie.
