Recesiune tehnică reconfirmată. Ce se întâmplă cu economia României în 2026
Institutul Național de Statistică (INS) a reconfirmat recesiunea tehnică și o deteriorare accelerată a economiei, potrivit fostului premier liberal Florin Cîțu. Acesta le cere liberalilor să adopte o „gândire liberală”, fiindcă „clar că taxele pot fi reduse”.
Cifrele care arată declinul economic
Datele publicate de INS nu este o surpriză, ci „sunt o confirmare” a unui trend început în iulie 2022. „Din iulie 2022, fiecare creștere de taxe, fiecare măsură iliberală, fiecare intervenție în economie a urmat același tipar: previzibil, documentat, anunțat. Dar economiile fragile nu cad brusc. Se degradează metodic, până când datele confirmă ceea ce era deja vizibil în arhitectura economiei”, a scris Florin Cîțu pe Facebook.
INS reconfirmă recesiunea tehnică, cu un Produs Intern Brut (PIB) în T1 2026 de -1,7% față de T1 2025. Inflația a ajuns la 10,7%, iar probabilitatea ca întreg anul 2026 să fie în recesiune este ridicată. Iar dacă scenariul său se adeverește, 2026 va fi primul an după 2010 cu o scădere anuală a PIB-ului, excluzând perioada pandemiei.
„În 2010 economia globală suferea consecințele crizei subprime. În 2020 era lovită de pandemie. În 2026, România suferă de prea multă autosuficiență. Iar asta costă.” – Florin Cîțu, fost premier liberal
Politica fiscală, o problemă majoră
Această „autosuficiență” duce, inevitabil, la o politică fiscală prociclică și o politică monetară care o acomodează, explică Cîțu. Cei care au crescut taxele ani la rând susțin acum că ele nu pot fi scăzute, o abordare pe care fostul premier o contestă ferm. ? Păi, e drept că trebuie să gândești liberal, adică să pui pe primul loc proprietatea privată și antreprenorii, nu statul și reflexul de a controla tot.
Numai că, dincolo de cifre, Florin Cîțu subliniază o problemă și mai gravă: lipsa de responsabilitate a decidenților. „Cei care iau deciziile nu răspund pentru consecințele lor. Unii se văd chiar avansând în funcție. Este normal: nu au skin în the game. Pot greși sistematic fără să suporte personal costul, atâta timp cât interesele grupărilor pe care le este o cer”, a mai adăugat el. Populația, în schimb, nu are acest lux. Un sistem complex fără „skin în the game” nu învață și devine mai fragil cu fiecare criză, continuând să intervină în aceleași variabile greșite. Această situație se traduce direct în buzunarele românilor, care resimt inflația și scăderea puterii de cumpărare. Potrivit Mediafax, scăderea consumului este comparabilă cu cea din criza din 2008 și începutul pandemiei.
