Două miliarde de euro au tranzitat România. Alertă de spălare a banilor la frontiere
Aproape două miliarde de euro în numerar au tranzitat frontierele României în anii 2024-2025, un volum uriaș care ridică semne de întrebare serioase. Ministerul Finanțelor a anunțat recent că analizele indică fluxuri repetitive, rute recurente și riscuri majore de spălare a banilor, o situație ce ar trebui să ne pună pe gânduri. de simplu, ?
Ucraina, Republica Moldova și Turcia, rute cheie
Potrivit analizelor, Ucraina a reprezentat principala țară de proveniență a fondurilor, fiind urmată de Republica Moldova și Turcia. În schimb, principalele destinații ale numerarului declarat au fost Turcia, Austria și, surpriză, chiar România. E drept că aceste rute nu sunt neapărat noi, dar intensitatea lor a crescut alarmant.
„Doar în perioada 2024-2025, 73% dintre declarațiile depuse la intrarea în UE prin România au avut ca sursă de proveniență Ucraina. Verificările au evidențiat faptul că un grup restrâns de persoane a efectuat în mod repetat transporturi de numerar de valori foarte mari. Din totalul de 1.464 de declarații aferente persoanelor care au intrat în UE din Ucraina, 943 de declarații – reprezentând 64% – au fost depuse de doar 21 de persoane.” – Comunicat al Ministerului Finanțelor
Aceste cifre, furnizate de Ministerul Finanțelor într-un raport realizat în colaborare cu Autoritatea Vamală Română, arată o concentrare suspectă. Gândiți-vă: doar 21 de persoane au depus aproape două treimi din declarațiile de numerar la intrarea din Ucraina. Asta nu-i puțin lucru, ? Și totuși, cine sunt aceste persoane și ?
Puncte vamale sub presiune și măsuri luate
Raportul menționează că fluxurile transfrontaliere de numerar au depășit 1,7 miliarde de euro tranzitate prin țară în perioada 2024-2025. Din totalul celor 7.593 de declarații de numerar înregistrate, 5.758 au fost la intrarea în Uniunea Europeană prin punctele de frontieră românești, iar 1.835 la ieșire. Valoarea totală declarată la intrare a fost de 1,261 miliarde euro, iar la ieșire de 511,7 milioane euro, cum scrie Antena3.
Concentrarea acestor sume este evidentă în anumite puncte vamale. Biroul Vamal de Frontieră Siret a înregistrat declarații însumând aproximativ 793,9 milioane euro, iar Biroul Vamal de Frontieră Halmeu circa 362,7 milioane euro. Cumulate, aceste două puncte vamale au gestionat peste 92% din totalul sumelor declarate la nivel național. Iar dilema nu se oprește aici.
Începând cu primele luni din 2025, fluxurile au crescut mare, cu un vârf între martie și mai 2025, când s-au înregistrat aproximativ 72 milioane euro în martie, 67 milioane euro în aprilie și aproape 100 milioane euro în mai. Numai că, începând cu iunie 2025 și continuând în 2026, aceste fluxuri au scăzut puternic. Această schimbare bruscă, potrivit Ministerului Finanțelor, indică o diminuare a fenomenului, inclusiv prin intensificarea măsurilor de control și monitorizare.
Corpul de control al Ministerului Finanțelor și Autoritatea Vamală Română desfășoară acțiuni de verificare a respectării prevederilor legale privind controlul numerarului. Ba chiar, „Niciuna dintre persoanele aflate la conducerea Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și a birourilor responsabile ale Autorității Vamale Române în perioada verificată nu mai ocupă astăzi funcții de conducere, fiind destituite pe parcursul ultimelor luni”, precizează Ministerul Finanțelor. Asta, vorbește de la sine despre gravitatea situației.
„Reforma Autorității Vamale Române și consolidarea mecanismelor de control reprezintă una dintre marile priorități strategice ale României. Avem nevoie de o capacitate reală de analiză de risc, de instrumente moderne de monitorizare și de o cooperare instituțională eficientă, astfel încât România să poată preveni și combate vulnerabilitățile asociate fluxurilor financiare transfrontaliere.” – Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor
Raportul detaliat a fost deja transmis autorităților competente, pentru a valorifica informațiile și a lua măsurile legale necesare. Asta înseamnă că investigațiile sunt în plină desfășurare și ar putea urma noi decizii importante pentru combaterea acestui fenomen.
