AUR propune taxarea inversă a TVA. România pierde miliarde de euro din fraude fiscale
Alianța pentru Unirea Românilor a prezentat luni un pachet de măsuri fiscale la Palatul Parlamentului. Inițiativa centrală este un proiect de lege care introduce taxarea inversă generalizată a TVA, o mișcare menită să reducă evaziunea fiscală și să acopere deficitul bugetar masiv.
Cum arată sistemul actual
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a explicat mecanismul propus în cadrul conferinței „O fiscalitate mai dreaptă și mai bine acceptată”. El a punctat că măsura funcționează deja în anumite sectoare, dar aplicarea ei generală ar schimba regulile jocului.
„Noi avem astăzi un sistem mixt, practic, în care avem anumite domenii în care funcționează taxarea inversă, adică încasarea TVA la consum, numai la consum și, pe de altă parte, avem regula generală, cadrul general, care este încasarea fracționată a taxei pe valoare adăugată”, a declarat liderul AUR.
Dar mediul de afaceri are nevoie de garanții pe termen lung. Planul formațiunii include adoptarea unui nou Cod Fiscal, scăderea TVA și a impozitului pe dividende la 8 procente.
„5 ani este o perioadă decentă în care ar trebui, dacă se fac modificări la Codul fiscal, repet, inclusiv impozitele, taxele și contribuțiile principale, ar trebui ca aceste modificări să ducă la un Cod fiscal stabil, măcar pe o perioadă de 5 ani, pentru a oferi ceea ce caută, de fapt, toată lumea, orice investitor într-o piață, și anume predictibilitatea, stabilitatea”, a afirmat liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu.
Gaura uriașă din bugetul statului
Deputatul AUR Gianina Șerban, unul dintre inițiatorii legii, a precizat că textul răspunde direct cerințelor venite din economie.
„Acest proiect legislativ a venit în urma mai multor solicitări din partea antreprenorilor, din partea mediului de afaceri. Într-adevăr, acest proiect legislativ este un beneficiu real pentru mediul de afaceri românesc”, a declarat aceasta.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul țării? Așa cum detaliază Mediafax într-un material publicat recent, România ratează încasări masive, având cel mai mare GAP de TVA din întreaga Uniune Europeană.
„Suntem tot timpul într-un top fruntaș în ceea ce privește GAP-ul de TVA. (…) Suntem pe primul loc în Europa, la 30%, ceea ce înseamnă foarte mult. Acest proiect legislativ de taxare inversă elimină, în primul rând, fraudele de tip carusel. De acolo apar cele mai mari rupturi în bugetul de stat. După care avem controale, pentru că dumneavoastră, în calitate de antreprenori, puteți cere rambursare de TVA”, a punctat deputatul AUR.
Săgeți către premierul Ilie Bolojan
Iar criticile la adresa actualului guvern nu au lipsit. Reprezentanții partidului consideră că majorarea taxelor lovește exclusiv în firmele corecte, lăsând evazioniștii neatinși.
„Ce face domnul Bolojan? Crește taxele și impozitele. Către cine? Către cei corecți. Pentru că cei care nu plătesc nu vor plăti oricum. Și dacă ar fi TVA 1%, și dacă ar fi 20%, și dacă ar fi 25%. Prin acest proiect legislativ credem că avem o șansă reală de reducere a deficitului bugetar, pentru că vorbim de miliarde care sunt produse de acest GAP de TVA”, a declarat deputatul AUR, Gianina Șerban.
Cifrele vorbesc de la sine.
Soluția tehnică și derogarea de la Bruxelles
Specialistul în fiscalitate Gabriel Biriș a adus în discuție varianta unui proiect pilot, aprobat direct de Comisia Europeană.
„Aveam posibilitatea să cerem taxare inversă generalizată, prin derogare de la Comisie, pe o directivă la care am avut și eu un mic aport în 2016, directiva a fost aprobată în 2018, nu am cerut atunci taxare inversă generalizată. Cred însă că și acum am putea, și este pus în proiect, am putea să cerem o derogare și să mergem pe un proiect pilot să vedem cum funcționează”, a subliniat acesta.
Până la urmă, mecanismul se aplică deja parțial în România pentru bunurile de mare valoare (cum ar fi electronicele scumpe), tocmai pentru a stopa rețelele de fraudă.
„Noi astăzi avem, nu știu câți știți, dar dacă cumpărăm mai multe telefoane mobile sau mai multe laptopuri și factura trece de 22.500 de lei, avem taxare inversă. Deci noi aplicăm astăzi taxarea inversă la bunurile care sunt de risc fiscal. Deci taxarea inversă este o măsură de combatere a fraudei, nu? Da. Păi și atunci de ce să nu o aplicăm la toate? Dacă este bună pentru unele, de ce n-ar fi pentru toate?”, a declarat economistul Gabriel Biriș.
Și reprezentanții statului recunosc blocajul actual. Teodor Constantin, inspector superior antifraudă, a validat problema neplății succesive de la o firmă la alta.
„Grav este că, într-adevăr, nu se plătesc TVA-urile în lanț de la firmă la firmă și acesta e un lucru care ar trebui pus, și foarte bine că analizați această situație și suntem de acord cu ceea, eu cel puțin, cu ceea ce spuneți chiar dacă TVA-ul este un impozit indirect și poate pentru bugetul de stat este un venit și se pot achita din el celelalte taxe”, a declarat inspectorul superior antifraudă, Teodor Constantin.
Inițiativa legislativă privind taxarea inversă generalizată își așteaptă acum rândul pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate din Parlament pentru rapoartele preliminare.
