Ministrul Economiei anunta planul pentru Santierul Mangalia. Guvernul cauta investitori pentru 2030
Șantierul Naval Mangalia, intrat recent în faliment, ar putea să producă din nou nave militare printr-un proiect european finanțat prin programul SAFE. Ministrul Economiei, Irineu Darău, a confirmat luni negocierile cu mari investitori internaționali pentru preluarea activității de la malul mării, termenul limită pentru finalizarea noilor proiecte fiind sfârșitul anului 2030.
Negocieri cu gigantii europeni si realitatea falimentului
Dar până la construirea de noi nave, realitatea economică de pe platforma industrială este dură. Tribunalul Constanța a dispus intrarea în faliment a șantierului pe 28 aprilie, iar societatea este administrată de CITR.
Ce înseamnă asta concret pentru viitorul șantierului?
„Un răspuns: șantierul poate să producă până în 2030 lucruri cu o infuzie de capital și de know-how. Trebuie să înțelegem că procesul de faliment nu este absolut deloc în controlul statului român. Se face conform legii, există un administrator special acolo, există creditorii, nu iau uneori deciziile cele mai fericite din punctul de vedere al statului român, dar nu putem să interferăm”, a declarat ministrul Irineu Darău.
Statul deține 51% din acțiuni prin Ministerul Economiei, în timp ce olandezii de la Damen Holding controlează pachetul de 49%. Sindicatul Liber Navalistul a cerut deja ca platforma să fie vândută unei firme capabile să continue activitatea.
Și totuși, oficialii de la București caută soluții în zona privată.
„Iar pe partea de posibile investiții, știți: terenul este al statului. Este o discuție despre active. Statul român încearcă să atragă investiții acolo. A fost personal cu doi mari investitori posibili, este public, cu Rheinmetall și Mediterranean Shipping Company (MSC), au venit împreună, mi-au confirmat din mediul privat faptul că acolo există posibilități foarte mari, capacități foarte mari. Ar trebui să fie o tranziție și încă o dată o spun foarte clar și apropo de așteptările oamenilor de acolo și au fost în mijlocul oamenilor să vorbesc cu ei: sunt două fire separate. Procesul de faliment va merge și într-un fel este și închiderea unui capitol dureros, care a durat mulți ani acolo. Ne ocupăm, acolo unde putem să facem ceva, să atragem investitori. Nu e așa de ușor să fie gestionat un fir, când asupra celuilalt nu ai niciun fel de control”, a explicat demnitarul.
Miliardele din programul SAFE si miza pentru Armata
Așa cum arată detaliile publicate de Mediafax la începutul săptămânii, miza financiară este uriașă. România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană prin Programul Security Action For Europe (SAFE), în valoare de peste 16,6 miliarde de euro. Banii vin sub formă de credite cu o dobândă foarte mică, de 3%.
Din această sumă, 9,53 miliarde de euro merg spre Ministerul Apărării Naționale pentru 21 de proiecte de înzestrare. Alte 4,2 miliarde de euro sunt destinate infrastructurii duale gestionate de Ministerul Transporturilor (mai exact capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret), iar 2,8 miliarde de euro ajung la Ministerul Afacerilor Interne.
„În 31 mai se vor ști toate contractele și toate condițiile. În rest, sunt patru ani și jumătate, fiind realiști”, a precizat Irineu Darău despre termenele stricte ale programului.
Ce nave militare vrea statul roman
Cert e că programul aprobat de Parlament include achiziția a două vedete de intervenții pentru scafandri și a două nave de patrulare maritimă. Valoarea totală estimată atinge 920 de milioane de euro. Mai precis, 836 de milioane de euro (fără TVA) pentru navele de patrulare tip MOPV și 84 de milioane de euro (fără TVA) pentru vedetele de intervenție.
Operatorul economic indicat în documentele oficiale este NVL B.V. & Co. KG/Rheinmetall Naval Systems.
Fostul ministru Radu Miruță a oferit detalii tehnice despre aceste achiziții. „Prețul este influențat de dotările navei respective. Există în criteriile operaționale pe care Ministerul Apărării le-a transmis, detaliat, linie cu linie, ce tip de dotare este necesară pentru nava pe care Ministerul Apărării are de gând să o achiziționeze și de-acolo se poate compune corectitudinea prețului. (…) Sunt nişte caracteristici care au legătură cu lungime, lățime, adâncime, tonaj, radare, tehnologie de tragere, lucrurile astea costă diferit de la opțiune la opțiune”, a explicat acesta.
Să fim serioși, regulile europene sunt stricte când vine vorba de alocarea banilor.
„Nu se consideră eligibile șantiere, se consideră eligibile companii care au capacitate să producă. Așa cum am anunțat de la Ministerul Economiei, este o preocupare majoră ca Şantierul Naval Mangalia, 2 Mai să fie implicat în producerea componentelor navale”, a adăugat Miruță. „Nu este o opțiune din partea MApN, Cancelariei, MAI, dacă semnează cu o firmă care are codul fiscal 123 sau 321. Se vor stabili niște criterii operaționale, se vor stabili niște criterii de localizare și se va lua o decizie în acest grup de lucru al statului român cu privire la suma acestor criterii, care trebuie îndeplinite de toată lumea care beneficiază, mă rog, de capacități de producție”.
Iar planul politic pentru salvarea platformei (declarată companie de interes strategic) a fost pus deja pe hârtie.
„Am promis când eram la Ministerul Economiei oamenilor de la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai că vor avea activitate în continuare acolo și șantierul va fi salvat. Acela a fost momentul în care în SAFE au fost introduse patru nave care costă azi in jur de un miliard de euro, cu condiția mnționată și aprobată azi în Parlamentul României de la se face la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai, care să fie modernizat și administrat de cei de la Rheinmetall, care au fost asignați (desemnați, en.) de CSAT și Parlamentul României să se ocupe de asta. Este singura variantă ca Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, după ce a fost exemplu de manual despre cum statul român să își bată joc de el, să fie salvat ș cel mai mare șantier naval dintr-o țară a Uniunii Europene, la malul Mării Negre, într-o țară membră NATO, aproape de o zonă de risc atât pentru România, cât și pentru UE și NATO, are astăzi un nou început”, a concluzionat Radu Miruță.
Până la semnarea noilor contracte, Guvernul a alocat 89,7 milioane de lei din Fondul de Garantare. Banii acoperă drepturile salariale pentru o perioadă de 7 luni pentru cei 1.017 angajați de la Damen Shipyards Mangalia S.A. Și pentru cei 526 de angajați de la Romaero SA.
