DHL avertizeaza ca posta clasica moare. 2 milioane de pensionari romani depind inca de postasi
Livrarea zilnică a scrisorilor a devenit o gaură neagră financiară pentru giganții europeni, iar unda de șoc lovește direct în modelul de afaceri pe care se bazează inclusiv milioane de români. Directorul general al DHL trage un semnal de alarmă clar privind viitorul poștei tradiționale.
Cifrele prabusirii in Germania
Facturile vin pe e-mail, urările pe telefon, iar volumele clasice se topesc de la o lună la alta. Tobias Meyer, șeful DHL, a anunțat oficial că livrarea zilnică a corespondenței nu mai face profit. Consecința directă este că scrisorile nu vor mai ajunge în fiecare zi la destinatar. Livrarea lor ca unic serviciu „nu va mai fi sustenabilă”, a declarat Meyer în podcastul „Table.Briefings”.
„Vom continua să putem oferi un serviciu de corespondență de înaltă calitate, dar ca o completare a afacerii cu colete”, a spus Meyer.
Newsweek a relatat luni dimineață că volumul corespondenței a scăzut deja cu șapte procente în 2025. Iar în primul trimestru din 2026, prăbușirea a ajuns la 13 procente comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. E drept că această diferență uriașă vine și pe fondul alegerilor federale din 2025, când votul prin corespondență a umflat artificial cifrele.
Compania renunta oficial la numele Post
Grupul DHL simte din plin această lovitură în bilanțurile contabile. Compania a transmis oficial că activitatea de expediere a scrisorilor în primul trimestru a scăzut „conform așteptărilor, afectând negativ câștigurile”. Pachetele trimise în plus pur și simplu nu au reușit să acopere creșterea costurilor de transport și personal.
Cifrele vorbesc de la sine.
Fără integrarea cu divizia de colete, trimiterea unei simple scrisori ar costa clienții mult mai mult. Până la urmă, realitatea din piață forțează o decizie radicală. La 1 septembrie, compania va renunța oficial la numele de marcă „Post” și se va redenumi DHL (legal, entitatea a rămas Deutsche Post AG).
Dependenta romanilor de factorul postal
V-ați gândit vreodată ce se întâmplă dacă acest model de declin lovește brusc și România? La noi, deși Poșta Română nu publică datele exacte privind numărul de scrisori din 2025, miza reală este cu totul alta. Poștașii distribuie peste 300.000 de pensii în fiecare zi în perioada de plată.
Compania de stat procesează plăți pentru aproximativ 4,5 milioane de persoane, iar oficialii recunosc deschis că afacerea nu este una rentabilă. Numai că Ministerul Muncii a scos din conturi și a plătit 156.000.000 de euro pentru ca Poșta Română să distribuie pensiile pe parcursul anului 2025.
Banii adusi din mana la sate
Din totalul de 4.600.000 de pensionari civili din România, doar 2.600.000 primesc banii pe card în data de 12 a fiecărei luni. Restul de 2.000.000 de bătrâni depind exclusiv de vizita poștașului la poartă.
Dincolo de cifre, situația din teren e extrem de complicată. În multe sate și comune nu există bănci sau bancomate (infrastructura financiară fiind practic inexistentă în mediul rural profund). Astfel, oamenii nu ar avea fizic cum să își retragă banii dacă i-ar primi pe card, iar plățile se fac strict „cash”, din mână.
