Activista care contestă pensionarea magistraților la 48-50 de ani răspunde CSM. De ce spune că a ajuns pe lista neagră

Oana Gheorghiu a reacționat public după ce Consiliul Superior al Magistraturii a inclus-o, alături de Ilie Bolojan și lideri ai USR, într-un raport care denunță o campanie de subordonare a Justiției. Într-o postare pe Facebook, ea a scris: „Declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de decredibilizarea justiției.”
În cifre, disputa se poartă în jurul unui raport de 70 de pagini al CSM și al unei vârste de pensionare de 48-50 de ani, invocată de Oana Gheorghiu ca exemplu de privilegiu în magistratură. Ea leagă această vârstă de pensii „de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie”, plasând miza nu doar în interiorul sistemului judiciar, ci și în felul în care acesta este privit de public.
Conflictul trece dincolo de o polemică între o instituție și un activist civic. Pentru public, miza este dacă apărarea independenței justiției poate fi separată de critica privilegiilor din sistem. Pentru Guvern și pentru partidele aflate în dezbaterea pensiilor speciale, cazul arată cât de repede o discuție despre costuri bugetare și echitate socială ajunge să fie prezentată de CSM ca o presiune asupra judecătorilor.
Oana Gheorghiu susține că a ajuns pe „lista neagră” a CSM tocmai pentru această critică. În aceeași postare, ea afirmă că a susținut o justiție independentă și salarii mari pentru magistrați, dar contestă retragerea din activitate la 48-50 de ani.
CSM leagă critica publică de un climat de ostilitate împotriva judecătorilor
În raportul său, CSM susține că atacurile publice la adresa judecătorilor au avut efecte care depășesc terenul dezbaterii legitime. Instituția vorbește despre un val de agresivitate pe rețelele sociale și chiar despre mesaje care au mers până la instigare la fapte penale împotriva judecătorilor și a familiilor lor.
„Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, așa cum era de așteptat, și consecințe colaterale de o gravitate greu de imaginat și imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor.”
CSM merge mai departe și spune că „situația dramatică a justiției din România” trebuie adusă la cunoștința unor instituții naționale și internaționale. Hotărârea va fi transmisă Comisiei Europene, Parlamentului European, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, precum și Președintelui României, Guvernului României și Ministerului Afacerilor Externe, acesta din urmă fiind indicat în calitate de coordonator al aderării la OCDE.
Asta schimbă și miza externă a disputei. Nu mai este doar o confruntare internă despre pensii speciale, ci una pe care CSM încearcă să o așeze în registrul independenței justiției și al relației României cu instituțiile europene. Numai că, din datele aflate acum în spațiul public, nu există răspunsuri concrete ale Comisiei Europene, Parlamentului European sau ale celorlalte organisme enumerate.
Replica Oanei Gheorghiu mută discuția de la independență la privilegiu
Potrivit Mediafax, reacția Oanei Gheorghiu nu contestă necesitatea unor salarii mari pentru magistrați, ci pune sub semnul întrebării legătura dintre independența judecătorilor și avantajele de pensionare. Aici este, de fapt, punctul cel mai sensibil al disputei: unde se termină garanțiile profesionale și unde începe privilegiul.
„Da, este adevărat, consider că România nu își mai permite să aibă pensionari speciali, din magistratură ori alt domeniu, care să se retragă din activitate la 48-50 de ani. Am constatat ieri că am ajuns pe lista neagră a Consiliului Superior al Magistraturii, alături de alți oameni și entități. Ca să fie cât se poate de clar: ca simplu cetățean, am fost în stradă și am militat pentru o justiție independentă, corectă, dreaptă. Am crezut atunci și cred și acum că magistrații trebuie plătiți bine. Chiar foarte bine! Un judecător corect, independent, care rezistă presiunilor politice și pecuniare, merită un salariu care să îl pună la adăpost de orice tentă. Însă pensionarea la 48-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie, nu este un instrument al independenței judiciare. Este un privilegiu. Și privilegiile nu fac justiția mai dreaptă, ci o izolează de societatea pe care ar trebui să o slujească.”
Pentru cititorul care urmărește de ani buni tema pensiilor speciale, mesajul este clar: critica nu vizează salarizarea în sine, ci ieșirea foarte devreme din activitate și nivelul pensiilor raportat la venitul mediu din economie. Iar comparația cu salariul mediu este esențială, fiindcă mută discuția din interiorul corpului profesional către percepția publică despre echitate.
Dar Oana Gheorghiu ridică și o problemă internă în magistratură. Ea afirmă că „apar tot mai multe voci din magistratură care spun că nu au fost consultați și nu au votat raportul de 70 de pagini al CSM-ului”. Dosarul nu indică însă cine sunt acești magistrați și nici dacă CSM a oferit clarificări publice pe această acuzație.
Disputa pune presiune pe reforma justiției și pe relația cu Bruxellesul
În plan politic, faptul că Ilie Bolojan (lider important în PNL), care conduce guvernul interimar, apare și el între numele menționate de CSM complică ecuația. O dezbatere despre reformă și despre costul privilegiilor poate fi prezentată de instituția care administrează cariera magistraților drept o tentativă de subordonare a justiției. Și asta ridică un risc real: orice critică la adresa beneficiilor din sistem să fie împinsă în zona atacului la independență.
Oana Gheorghiu insistă că într-o democrație nicio instituție nu trebuie să fie ferită de critică, nici măcar cea care judecă. Mesajul ei este relevant pentru o parte a societății civile care a sprijinit în trecut independența justiției, dar care nu mai acceptă automat toate argumentele invocate de sistemul judiciar pentru a-și apăra propriile beneficii.
„Chiar și așa, este regretabil că cei aflați la conducerea CSM au adoptat această atitudine publică. Da, cu siguranță că judecătorii merită independență reală și salarii care să garanteze acest lucru. În egală măsură însă, atunci când există privilegii ori beneficii nejustificate, cred că fiecare cetățean are tot dreptul să își exprime opinia neîngrădit. Nicio instituție dintr-o democrație nu are dreptul să fie la adăpost de critică. Nici măcar cea care împarte dreptatea.”
Rămân însă câteva necunoscute care contează. Dosarul nu precizează care sunt „alte domenii” cu pensii speciale la care face referire Oana Gheorghiu, cine sunt exact „alți oameni și entități” menționați de ea, nici ce reacții au transmis instituțiile europene către care CSM a decis să trimită hotărârea sa.
Faptul concret de urmărit este transmiterea hotărârii CSM către Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Președintele României, Guvern și Ministerul Afacerilor Externe, instituții pe care Consiliul le-a indicat explicit ca destinatari ai documentului.







