Adio discuții în blind despre salariu. Directiva europeană schimbă totul din iunie 2026
O directivă a Parlamentului European va schimba radical procesul de recrutare în România, obligând angajatorii la transparență salarială totală până în iunie 2026. Aceasta este una dintre concluziile majore ale evenimentului „Tomorrow@work”, organizat de BusinessMark la București, unde 24 de lideri din resurse umane au dezbătut noua arhitectură a muncii, dominată tot mai mult de inteligența artificială și de nevoia de recalibrare a relației om-tehnologie.
Transparența salarială, o directivă de neocolit
Una dintre cele mai fierbinți teme abordate a fost directiva europeană care impune reguli stricte privind comunicarea salariilor, o inițiativă menită să combată diferențele de remunerare între bărbați și femei. E drept că mai avem până în 2026, dar companiile trebuie să se pregătească de acum.
Elena Cozianu, Senior HR Transformation Consultant la TotalSoft, a explicat clar ce urmează: „Vorbim, astăzi, despre un subiect foarte controversat: transparența salarială – o inițiativă a Parlamentului European ce va fi transpusă în legislație până în iunie 2026. Are un scop foarte precis: a combate diferențele salariale dintre bărbați și femei. Aceasta devine un instrument legal, cu obligații și sancțiuni, ce promovează echitatea și își dorește să creeze un climat de încredere, prin intermediul comunicării deschise a informațiilor despre remunerare.”
lucrurile se schimbă fundamental. „În procesul de recrutare, angajatorul va avea obligația de a afișa salariul sau intervalul salarial fie în anunț, fie să îl comunice înainte de primul interviu. S-a terminat cu discuțiile în «blind» despre așteptările salariale, iar angajatorul nu va putea pune întrebări despre valoarea postului candidatului. Întrebarea legată de ultimul salariu dispare și, astfel, se va ieși din trendul în care candidatul să fie ancorat la noul job pe salariul vechi”, a adăugat Cozianu.
Iar tehnologia joacă un rol important în această tranziție. „Tehnologia o folosim și trebuie să o îmbrățișăm – cu cât facem asta mai repede, cu atât devenim mai competitivi. Tehnologia ne ajută inclusiv să răspundem provocării privind conformarea la transparența salarială”, a punctat și Alexandru Ungureanu, HCM Sales Director, TotalSoft.
Degradarea competențelor în era AI
Dincolo de schimbările legislative, impactul inteligenței artificiale a fost un subiect central. V-ați gândit vreodată ce se întâmplă când delegăm AI-ului nu doar sarcini, ci și gândirea? Raluca Păduraru, Futures of Work Strategist și Co-fondator Upvance Global, a prezentat un studiu de caz îngrijorător de la o companie de contabilitate din SUA, unde, după implementarea unui sistem AI pentru contabilitate primară, angajații pur și simplu nu au mai știut să facă rapoartele când sistemul a picat.
„Ce s-a întâmplat este că, prin prisma AI, am început să delegăm mai mult decât task-uri, să delegăm gândirea și ajungem într-o ipostază în care simțim că nu mai știm ce avem de făcut. Este mult mai ușor să vedem această degradare la cei din jur decât la noi înșine – de exemplu, nu mai răspundem la un email până când nu confirmăm cu chatGPT că este ok”, a avertizat Păduraru. Soluția nu este interzicerea, ci conștientizarea. „Să interzici unui copil să lucreze cu AI în școală este ca și cum i-ai interzice să lucreze cu Word. Dar, din păcate, profesorii nu sunt foarte bine pregătiți și, de aceea, sunt speriați.”
Corina Neagu, Managing Partner la DARE, a completat ideea, subliniind că accentul trebuie să cadă pe abilitățile soft. „Dacă aceste competențe tehnice nu mai sunt în centrul atenției, cele soft devin principalele. În fiecare zi mă joc cu AI-ul, însă asta nu înseamnă că îmi va înlocui gândirea proprie. Din contră, noi, ca oameni de HR și ca indivizi, avem o oportunitate foarte mare de învățare.”
Liderul, un partener, nu un șef atotștiutor
Noul context al muncii redefinește complet și rolul managerului. S-au dus vremurile liderului care le știa pe toate. Acum, el trebuie să fie un facilitator, un constructor de relații și un catalizator pentru performanță.
„Nu mai vorbim de forță de muncă – cred că acum căutăm oameni care au sentimente, care creează relații profesionale în cadrul unui mediu organizațional, oameni care au un sens în ceea ce fac”, a declarat Gabriela Costache, Senior People Manager la HAVI România. „Nu mai cred în acel tip de lider care știe tot, ci în acel lider care știe să construiască relații autentice, ce au la bază relația cu angajații.”
Viitorul muncii este deja aici.
Daniela Cuni-Padron, HR Manager la LPP România, a întărit ideea, spunând că „rolul unui lider în acest moment este foarte complex – nu mai este cel la care ne îndreptăm pentru toate informațiile, pentru că ele sunt la un click distanță. Cea mai importantă este încrederea pe care o inspiră oamenilor”. Iar această încredere, a adăugat ea, se câștigă prin consecvență și transparență.
O nouă realitate: de la VUCA la BANI
Schimbările sunt atât de profunde încât vechile modele nu mai sunt suficiente pentru a descrie realitatea. Mihai Zânt, Executive Coach la Career Shift, a explicat că am trecut de la o lume VUCA (Volatilă, Incertă, Complexă, Ambiguă) la una BANI (un acronim pentru Brittle, Anxious, Non-linear, Incomprehensible – adică Fragilă, Anxioasă, Non-liniară, De neînțeles).
„Sunt trei forțe care schimbă complet modul în care facem lucrurile. Unul dintre ele este reconfigurarea muncii post-pandemie… A doua forță este AI-ul. Dacă acum 6 luni spuneam că nu vom fi înlocuiți de AI, ci de oameni care folosesc AI, acum pot spune că suntem înlocuibili complet de către AI pe anumite job-uri. Vedem zi de zi cum o persoană poate face munca a trei-cinci oameni folosind AI”, a explicat Zânt.
Sănătatea emoțională și noile concedii medicale
Pe lângă transformările aduse de tehnologie, au apărut și modificări legislative concrete care afectează direct angajații. Mihaela Colesnic, de la UCMS by AROBS, a detaliat prevederile Ordonanței 91, care a stârnit numeroase controverse. „La 31 decembrie s-a publicat Ordonanța 91, care reglementează faptul că în perioada 1 februarie – 31 decembrie 2026 prima zi din concediul medical va fi neplătită… În 27 februarie, s-au publicat normele pentru Ordonanța din 31 decembrie, care ne spune că nu este vorba de prima zi a concediului medical, ci prima zi lucrătoare a acestuia.”
Numai că există și excepții. Proiectul de norme recent exceptează „concediile medicale în regim de spitalizare, maternitate, risc maternal, îngrijire pacient cu afecțiuni oncologice”.
Într-un astfel de climat, programele de wellbeing devin esențiale. Raluca-Florentina Binder, de la Rețeaua de Sănătate Regina Maria, a subliniat că implicarea liderilor este cheia succesului. „Studiile arată că undeva la 65% se simt stresați la locul de muncă. Important este ce facem pentru a normaliza discuțiile din companie… Doar atunci când lucrurile sunt așezate și senior managementul vorbește deschis, se văd rezultatele la nivel de companie.”
