Agricultura României zdruncinată de pandemie şi secetă în 2020
În 2020, agricultura din România a fost profund afectată de două evenimente majice: pandemia de COVID-19 și o secetă extremă, considerată una dintre cele mai severe din ultimele cinci decenii. Această situație a avut un impact semnificativ asupra PIB-ului țării, conform declarațiilor atât ale agricultorilor, cât și ale autorităților. Deși s-au alocat fonduri pentru a reduce daunele, anumite sectoare au rămas vulnerabile, iar despăgubirile promise agricultorilor se vor extinde în 2021.
Refacerea infrastructurii de irigații a fost un obiectiv constant pentru guvernele anterioare, dar România continuă să depindă de importurile alimentare și de condițiile meteorologice extreme, iar producția agricolă rămâne vulnerabilă an de an.
O analiză realizată de KeysFin estimează că seceta și lipsa investițiilor în infrastructură vor duce la o scădere de peste 15% a veniturilor pentru cele peste 25.000 de companii din sectorul agricol, de la aproape 46 miliarde de lei în 2019 la aproximativ 39 miliarde de lei în 2020.
În 2020, sectorul agricol a întâmpinat provocări fără precedent din cauza pandemiei, afectând activitatea fermierilor și capacitatea lor de a comercializa produsele. „Anul 2020 a fost cu adevărat special pentru agricultura românească. Deși activitatea nu s-a oprit, închiderea sectorului HORECA și a altor activități conexe a generat probleme și pierderi semnificative. Am încercat să le compensăm în limita bugetului disponibil și cu ajutorul fondurilor europene”, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul unei audieri recente.
Printre primele măsuri adoptate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) după impunerea restricțiilor, s-a numărat monitorizarea prețurilor la produsele alimentare esențiale și a stocurilor, pentru a preveni o eventuală criză alimentară. Autoritățile au asigurat că România și Europa nu se confruntă cu riscuri de criză alimentară, iar coridoarele de transport pentru alimente și inputuri funcționează normal.
„Noi monitorizăm zilnic stocurile și prețurile, dar mai ales problemele cu care se confruntă agricultorii și industria alimentară. Am creat o platformă de comunicare pentru a fi la curent cu dificultățile apărute și pentru a le rezolva prompt”, a afirmat Oros pe 2 aprilie.
În acest context, organizații internaționale precum FAO, OMC și OMS au avertizat că incertitudinea privind disponibilitatea alimentelor ar putea duce la restricții de export și la o penurie pe piața globală.
Cu toate acestea, pe 10 aprilie, guvernul a decis suspendarea exporturilor de cereale către destinații din afara Uniunii Europene, după ce în martie au fost exportate peste 700.000 de tone de cereale. Această măsură a fost menită să asigure necesarul de grâu pentru consumul intern până la următoarea recoltă.
Premierul Ludovic Orban a declarat că pe piața cerealelor există „un adevărat haos în materie de export” și că nu se poate permite ca, din lăcomie, unii proprietari să exporte cereale, lăsând țara fără grâu.
Nemulțumirile au venit nu doar din partea traderilor de cereale, ci și din partea procesatorilor din industria de morărit și panificație, deoarece interdicțiile au inclus și produse procesate. Reprezentanții Asociației Române a Comercianților de Produse Agricole au susținut că suspendarea exporturilor a generat pierderi semnificative și a afectat credibilitatea României pe piețele externe.
Chiar dacă interdicția a fost ridicată o săptămână mai târziu, efectele au fost resimțite pe piețele globale, atrăgând critici din partea Comisiei Europene, România fiind singura țară din UE care a adoptat o astfel de măsură.
Pentru a sprijini sectorul agricol în această perioadă dificilă, MADR a creat o platformă de comunicare cu mediul asociativ și o platformă online pentru micii producători de legume. De asemenea, s-au implementat cereri de plată online și s-au adoptat scheme de ajutor de stat pentru susținerea activităților din sectoarele suin, avicol și bovin.
O măsură recentă a fost implementarea Măsurii 21 din PNDR 2014-2020, care oferă sprijin temporar fermierilor și IMM-urilor afectate de criza COVID-19, cu un buget de 59,5 milioane de lei pentru sectorul vitivinicol.
Ministerul Agriculturii a continuat să sprijine financiar fermierii din sectoarele vegetal și zootehnic, alocând fonduri europene și naționale pentru a îmbunătăți sustenabilitatea economică a fermelor și a crește veniturile agricultorilor.
Din păcate, seceta extremă din acest an a afectat grav suprafețe agricole extinse, iar prognozele pentru producția și exporturile de cereale au devenit tot mai pesimiste, în special pentru zona Mării Negre. Pagubele au fost estimate la aproximativ 2,4 milioane de hectare dintr-un total de aproape 6 milioane de hectare însămânțate.
„Criza sanitară s-a suprapus cu o secetă extremă în anumite regiuni. Dobrogea, sudul Moldovei și o parte din Oltenia au fost grav afectate. Am încercat să oferim compensații, dar acestea nu au acoperit pierderile reale ale fermierilor”, a declarat ministrul Agriculturii.
Condițiile meteorologice nefavorabile au dus la o scădere drastică a producțiilor, atât în sectorul vegetal, cât și în cel zootehnic, dar autoritățile au asigurat că necesarul intern este acoperit. Datele oficiale arată că peste 1,18 milioane de hectare de culturi au fost distruse de secetă, inclusiv grâu, porumb și floarea-soarelui.
Fermierii români, deja vulnerabili la fenomenele meteorologice extreme, au suferit pierderi semnificative în anul agricol 2019/2020, considerat cel mai greu din ultimele cinci decenii. Aceștia au solicitat ajutorul autorităților pentru a depăși dificultățile și a evita falimentul.
Guvernul a alocat 850 de milioane de lei pentru a acoperi pierderile din culturile de toamnă și a promis despăgubiri și pentru culturile de primăvară. Cu toate acestea, fermierii consideră că măsurile sunt insuficiente și au cerut declararea stării de calamitate în agricultură.
Pe 15 septembrie, Ministerul Agriculturii a lansat un proiect de Ordonanță de Urgență pentru declararea stării de calamitate din cauza secetei. Aceasta ar permite fermierilor din zonele afectate să nu fie sancționați pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale.
Asociația Română a Comercianților de Produse Agricole a avertizat că declararea stării de calamitate ar putea genera riscuri economice semnificative, afectând întregul lanț comercial din agricultură.
Reprezentanții traderilor au subliniat că pierderile sunt „enorme și greu de cuantificat”, incluzând diferențe de prețuri la diverse produse, iar Alianța pentru Agricultură și Cooperare a cerut măsuri urgente pentru a sprijini fermierii afectați.
Ministrul Agriculturii a declarat că se caută soluții echitabile pentru toți actorii din piață, dar deciziile rămân în suspensie.
În concluzie, reabilitarea infrastructurii de irigații a fost un obiectiv constant, dar lipsa unei infrastructuri adecvate limitează dezvoltarea economică a agriculturii românești. Anul acesta, seceta a afectat grav peste două milioane de hectare, iar suprafața irigată a fost de doar 508.000 hectare, insuficientă pentru a proteja culturile.
Ministrul a menționat că s-au continuat investițiile în infrastructura de irigații, dar este nevoie de mai mult. Prin Planul Național de Reziliență și Redresare, se vor aloca 6,5 miliarde de euro pentru gestionarea apei, inclusiv pentru irigații și prevenirea deșertificării.
Datele din programul de guvernare arată că, în ultimii cinci ani, suprafețele afectate de fenomene meteorologice adverse au variat, iar în 2020 seceta a distrus aproape 2,3 milioane de hectare. MADR a adoptat scheme de ajutor de stat pentru a compensa efectele acestor fenomene asupra agricultorilor, cu plăți totale de peste 850 de milioane de lei.
