Agricultura României zdruncinată de pandemie şi secetă în 2020

61

În anul 2020, agricultura românească a fost zdruncinată de două evenimente majore: pandemia de coronavirus şi seceta extremă, care a fost una dintre cele mai grave din ultimii 50 de ani, după cum spun nu numai agricultorii ci şi autorităţile, cu impact direct şi semnificativ în PIB-ul României. Cu toate că s-au depus eforturi financiare pentru a diminua pagubele, au rămas încă sectoare neprotejate, iar o parte din despăgubirile promise agricultorilor se vor rostogoli în 2021.

Cu toate că refacerea infrastructurii de irigaţii a fost unul dintre principalele obiective, dacă nu chiar obiectivul numărul 1, pentru mai toate guvernele din ultimii ani, România a rămas tributară importurilor de alimente, fenomenelor meteo extreme, iar producţiile agricole rămân an de an la mila lui Dumnezeu.

Potrivit unei analize KeysFin, seceta şi lipsa investiţiilor în infrastructură vor aduce scăderi de peste 15% în cifra de afaceri ale celor peste 25.000 de companii din agricultura locală, de la aproape 46 miliarde de lei în 2019, în jurul pragului de 39 miliarde de lei în 2020, se arată într-o analiză KeysFin.

În anul 2020, sectorul agricol s-a confruntat cu situaţii deosebite din cauza pandemiei de coronavirus, producând efecte negative asupra activităţii fermierilor şi asupra posibilităţii acestora de a vinde producţia. „A fost un an mai deosebit în 2020 pentru agricultura românească. De ce? Pe lângă evoluţia pandemiei care a marcat agricultura şi industria alimentară românească, chiar dacă activitatea în sector nu s-a oprit niciodată trebuie să recunoaştem că închizându-se HORECA sau alte activităţi care erau direct legate cu agricultura şi industria alimentară, pe parcursul anului au apărut probleme şi pierderi în acest sector, dar am încercat să le compensăm în limitele bugetului pe care îl aveam la dispoziţie şi cu ajutorul fondurilor europene”, a declarat în urmă cu câteva zile ministrul de resort, Adrian Oros, la audierea din comisiile de specialitate pentru un mandat în Guvernul Cîţu.

Printre primele măsuri luate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), după intrarea României în „lockdown”, au fost monitorizarea preţurilor la raft pentru principalele produse alimentare de bază precum şi a stocurilor de alimente şi a inputurilor agenţilor economici, pentru a evita o eventuală criză alimentară. Autorităţile au dat asigurări în repetate rânduri că România şi Europa nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară, iar coridoarele „verzi” de transport al alimentelor şi inputurilor funcţionează.

„Noi monitorizăm zilnic stocurile, cât şi preţurile, dar mai ales problemele pe care agricultorii şi cei din industria alimentară le au, pentru că am creat o platformă de comunicare încă din prima zi cu tot ce înseamnă mediu asociativ şi în timp real ştim exact care sunt problemele apărute şi încercăm să le rezolvăm punctual”, a afirmat Adrian Oros în data 2 aprilie la un post de televiziune.

În contextul economic la acea vreme, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au subliniat, într-un comunicat de presă comun, că incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate provoca un val de restricţii la export şi ar putea genera o penurie pe piaţa mondială.

Însă, în ciuda asigurărilor că nu va exista niciun pericol legat de lipsa alimentelor de pe piaţa românească, Guvernul decide pe 10 aprilie suspendarea exporturilor de cereale spre alte destinaţii decât UE, după ce s-a constatat că în luna martie s-au exportat peste 700.000 de tone de cereale. Măsura se dorea a fi una prin care să se poată asigura necesarul de grâu pentru consumul intern până la viitoarea recoltă şi prin care siguranţa alimentară a României să nu fie afectată.

Premierul Ludovic Orban spunea exact cu o zi înainte de a lua decizia de interdicţie că pe piaţa cerealelor există „un adevărat dezmăţ în materie de export” şi că „nu ne putem permite să acceptăm ca, din lăcomie, unii proprietari de cantităţi de cereale să trimită la export, să ne lase fără grâu”.

Însă nemulţumirile după aceste interdicţii au venit nu doar de la traderi de cereale care aveau deja contractele încheiate cu mult timp înainte şi erau deja cu cerealele în port ci şi de la procesatorii din industria de morărit şi panificaţie, deoarece pe lista interdicţiilor la export au fost incluse şi produse procesate.

Astfel, reprezentanţii Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole au susţinut că suspendarea exporturilor de cereale a adus comercianţilor de produse agricole şi fermierilor români pierderi de sute de mii de euro, dar mai ales o scădere a credibilităţii ţării pe piaţă externă.

Chiar dacă o săptămână mai târziu autorităţile au ridicat interdicţia, măsura a produs însă efecte în lanţ pe piaţă, provocând o undă de şoc pe pieţele globale şi critici din partea Comisiei Europene, în condiţiile în care România era singura ţară din blocul comunitar care luase o astfel de decizie.

Totodată, în contextul pandemiei, pentru a ajuta sectorul în astfel de vremuri, MADR a demarat crearea unei platforme de comunicare cu mediul asociativ, dar şi a unei platforme online dedicată micilor producători de legume (www.rndr.ro/legume). De asemenea, pentru eficientizare şi respectarea condiţiilor de siguranţă s-a decis depunerea online a cererilor de plată şi a fost adoptat cadrul legislativ pentru aplicarea de scheme conforme Cadrului temporar UE de sprijinire a economiei în contextul pandemiei, respectiv scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţilor crescătorilor din sectoarele suin, avicol şi bovin.

Nu în ultimul rând, a fost implementată o nouă măsură în cadrul PNDR 2014-2020 – Măsura 21 – Sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor şi IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19, fiind aprobată şi Schema de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, cu un buget alocat de 59,5 milioane de lei.

Ministerul Agriculturii a continuat sprijinirea financiară a fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic, prin acordarea de forme de sprijin conforme cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene, având ca sursă fondurile europene şi bugetul naţional, fiind introduse faţă de anul 2019 şi noi programe care să contribuie la sustenabilitatea economică a fermelor, prin creşterea veniturilor fermierilor, îmbunătăţirea potenţialului de producţie, atât cantitativ, cât şi calitativ, precum şi creşterea gradului de valorificare a producţiei.

Din păcate, seceta extremă din acest an a făcut ravagii pe zone agricole extinse din ţară, iar prognozele Departamentului american al Agriculturii (USDA) şi cele ale Comisiei Europene privind producţia şi exporturile de cereale au devenit tot mai pesimiste, începând cu luna mai, mai ales pentru zona Mării Negre.

Multe dintre culturile însămânţate în toamna lui 2019 şi în primăvara acestui an au fost distruse, fiind consemnate pagube pe circa 2,4 milioane de hectare dintr-un total de aproape 6 milioane de hectare însămânţate.

„Criza sanitară s-a suprapus şi cu o secetă extremă în unele zone din ţară. Zona Mării Negre a fost afectată, iar în ţara noastră toată Dobrogea, sudul Moldovei şi o parte a Olteniei au fost afectate de o secetă pedologică extremă şi puternică. Am încercat să aducem nişte compensaţii, sigur, nu au acoperit nici pe departe pierderile reale ale fermierilor, dar atât a putut bugetul de stat în acest an”, a declarat recent ministrul Agriculturii.

Un prim efect al condiţiilor meteo nefavorabile a fost scăderea drastică a producţiilor, atât în sectorul vegetal în mod direct, cât şi în cel zootehnic, însă autorităţile au dat tot timpul asigurări că necesarul intern pentru consumul uman şi cel industrial este acoperit fără a se crea situaţii conjuncturale de presiune pe piaţă. Datele oficiale anunţate de Ministerul Agriculturii arată că peste 1,18 milioane de hectare cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz şi rapiţă, culturi înfiinţate în toamna anului trecut, au fost distruse de secetă şi peste 1,21 milioane de hectare cu porumb şi floarea soarelui, din culturile principale însămânţate în primăvară.

Fermierii români, foarte vulnerabili în faţa fenomenelor meteo extreme, au înregistrat pagube serioase în anul agricol 2019/2020, susţinând că este cel mai greu din ultimii 50 de ani. Aceştia au solicitat ajutorul autorităţilor pentru a depăşi greutăţile şi chiar pentru a evita falimentul.

Guvernul a alocat 850 de milioane de lei pentru acoperirea pierderilor înregistrate la culturile însămânţate în toamna trecută, dar a promis şi alte despăgubiri pentru culturile din primăvară, respectiv pentru porumb şi floarea soarelui. Însă, în opinia fermierilor, măsurile au fost insuficiente. De aceea, ei au solicitat declararea stării de calamitate în agricultură şi amânarea ratelor pe care le au la bănci, măsuri care au destabilizat relaţiile dintre ei şi traderi, două categorii care trebuie să funcţioneze împreună pe piaţa cerealelor.

În data de 15 septembrie, Ministerul Agriculturii lansa în dezbatere publică un proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG) privind declararea stării de calamitate pentru fenomenul de secetă pedologică. Documentul preciza că, odată cu declararea stării de calamitate în anumite localităţi sau judeţe, fermierii din acele zone nu vor mai putea fi sancţionaţi sau chiar executaţi silit pentru neîndeplinirea unor obligaţii contractuale faţă de traderi sau furnizori de inputuri agricole.

După apariţia acestui proiect pe site-ul MADR, Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA) a susţinut că declararea stării de calamitate ar produce riscuri imense în sectorul agricol, fiind vorba, în primul rând, de încălcarea unor principii de bază economice şi de afectarea întregului lanţ comercial din agricultura României.

În opinia traderilor, statul trebuie să respecte principiul de bază al neintervenţiei în relaţiile bilaterale, în speţă derularea contractelor comerciale. Alegând să transmită paguba unui membru al lanţului către ceilalţi membri, statul îndeamnă la încălcarea disciplinei contractuale, „disciplină clădită în zeci de ani şi care a stat la baza dezvoltării agriculturii româneşti”.

La capitolul pierderi, reprezentanţii traderilor susţineau că acestea sunt „enorme şi greu de cuantificat”, pentru că includ diferenţe de preţ la multe produse, cum ar fi grâu, porumb, floarea soarelui, dar pot fi chiar şi de ordinul milioanelor de euro pentru fiecare comerciant în parte.

De cealaltă parte a baricadei, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), din care fac parte cele mai importante asociaţii agricole, a solicitat premierului Ludovic Orban să dispună cât mai urgent măsurile legale care se impun, astfel încât OUG privind declararea stării de calamitate şi OUG pentru amânarea ratelor să fie aprobată şi să înceapă să producă efectele aşteptate de toţi actorii implicaţi.

„Având în vedere că anul agricol 2019 – 2020 nu a fost unul normal, OUG vine în sprijinul fermierilor ale căror culturi au fost afectate de seceta pedologică severă şi arşiţa atmosferică, iar nivelul recoltelor a fost diminuat de la 30% până la 100%. Susţinem că avem nevoie de declararea stării de calamitate cât mai repede”, au transmis reprezentanţii Alianţei, într-un răspuns pentru AGERPRES.

Aceştia au susţinut că fermierul din România este acela care îşi asumă toate riscurile şi, în ciuda solicitărilor întemeiate şi pertinente, de multe ori traderii şi comercianţii refuză să negocieze.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO, Ionel Arion, avertiza că seceta prelungită din acest an va continua să producă efecte devastatoare şi asupra producţiilor viitoare nu numai în zona vegetală ci şi în zootehnie, în condiţiile în care fermierii nu vor putea însămânţa, pentru că nu au resurse financiare. „Avem probleme în bazinele agricole cu potenţial imens, unde se produceau nu numai cereale pentru consum ci şi cele de sămânţă pentru anul următor. Efectele sunt în lanţ şi sunt devastatoare”, a afirmat în data de 18 octombrie preşedintele Federaţiei într-o declaraţie pentru AGERPRES.

El a pledat pentru declararea stării de calamitate în agricultură, considerând că acest lucru ar aduce o gură de oxigen atât fermierilor din vegetal cât şi celor din zootehnie.

Mediatorul situaţiei, ministrul Agriculturii, a transmis că se caută o soluţie cât mai corectă pentru toţi jucătorii de pe piaţă, iar cel mai rezonabil compromis ar fi dacă se va ajunge la un acord între toate părţile implicate în aşa fel încât să nu piardă definitiv niciunul. După toate aceste dispute mai mult verbale în spaţiul public decizia a rămas în coadă de peşte.

În contextul agricol românesc, reabilitarea infrastructurii de irigaţii a fost unul dintre obiectivele tuturor miniştrilor care au trecut în ultimii ani pe la Agricultură, dar în ciuda unor reuşite de moment, lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură şi nu oferă stabilitatea producţiei şi a securităţii alimentare naţionale.

Potrivit ministrului Agriculturii, anul acesta, mai mult ca în alţi ani s-a tot amintit de el, din cauza secetei care a distrus mai mult de două milioane de hectare de culturi agricole, iar suprafaţa reală irigată a fost de 508.000 hectare, „Insuficient, dar atât s-a putut”, spunea oficialul de la minister zilele trecute.

„Noi am declarat de fiecare dată doar suprafaţa reală udată, nu suprafaţa cumulată. Pentru anul trecut s-au declarat 780.000 hectare, când cu toţii ştiam şi mai ales specialiştii de la ANIF ştiau că au fost 278.000 de hectare raportate de trei ori. Anul acesta suprafaţa reală, nu cumulată, a fost de 508.000 de hectare, atât s-a putut, insuficient. Am fi vrut să avem trei milioane de hectare sau măcar cele două milioane de hectare afectate de secetă să fie protejate prin irigaţii. Atât s-a putut, totuşi mult mai mult decât până cum, pentru că s-au terminat unele investiţii făcute şi noi le-am continuat”, a declarat miercurea trecută Adrian Oros.

Oficialul a menţionat că au fost continuate toate investiţiile începute prin Programul Naţional de Reabilitare. „Media celor trei ani a fost de 170 de milioane de lei, atâţia bani s-au alocat. Anul acesta am alocat vreo 256 de milioane de lei, dar am mai suplimentat pentru că s-au făcut lucrări mai multe. A continuat şi programul „apă gratis” şi va continua”, a spus ministrul Agriculturii.

Nu în ultimul rând, Oros a subliniat că Prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) vor fi alocate 6,5 miliarde de euro în infrastructura de gestionare a apei, care va cuprinde nu doar infrastructura de irigaţii ci şi infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deşertificării şi finalizarea sistemului naţional antigrindină şi creşterea precipitaţiilor.

Din datele prezentate în programul de guvernare 2020-2024 privind suprafeţele afectate de fenomene meteo adverse în ultimii 5 ani, reiese că în 2015 au fost distruse 1,75 milioane hectare, din care 1,58 milioane numai din cauza secetei, în 2016 – 1,185 milioane hectare, iar peste 1,04 hectare din cauza secetei, iar în ultimii trei ani suprafeţele s-au redus de la 411.383 hectare în 2017 la 171.720 în 2019, însă anul aceste seceta a distrus aproape 2,3 milioane de hectare.

Potrivit datelor MADR, una dintre măsurile de sprijin din acest an ca răspuns la fenomenele meteo nefavorabile (secetă, precipitaţii) care au afectat culturile agricole a vizat adoptarea unei Scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2019 (OUG nr. 148/2020). Ajutorul de stat s-a acordat unui număr de 27.861 beneficiari, plăţile acordate însumând peste 850 de milioane de lei. Totodată, a fost adoptată şi Schema de ajutor de stat pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-mai 2020 asupra sectorului apicol (HG nr. 716/2020) cu o valoare totală de 49,9 milioane de lei pentru un număr de peste 16.000 de beneficiari.

Sursa: Agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata