ANCOM şi pregătirile pentru procedura de licitaţie pentru 5G din 2021

În România, începutul anului 2020 părea promițător în ceea ce privește finalizarea licitației pentru frecvențele 5G. Totuși, evoluția globală a pandemiei de coronavirus a determinat autoritățile din București să revizuiască planurile inițiale și să amâne termenul stabilit.

Reprezentanții Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) au devenit mai precauți în declarațiile lor, recunoscând că implementarea tehnologiei 5G în România va necesita mai mult timp.

2020: Un An al Schimbărilor în tehnologia 5G

RecomandăriCF : O construcţie bugetară fragilă pentru 2020 şi 2021 ar conduce la deteriorarea rating-ului şi intrarea în Procedura de deficit excesiv

Anul a început cu o recomandare din partea Comisiei Europene, care a oferit statelor membre posibilitatea de a restricționa anumiți furnizori de echipamente 5G. De asemenea, acestea au fost încurajate să efectueze audite sau să elibereze certificate pentru furnizorii considerați cu risc ridicat.

Astfel, guvernele din Uniunea Europeană au fost sfătuite să diversifice sursele de echipamente și să nu se bazeze pe un singur furnizor, evaluând atât aspectele tehnice, cât și cele non-tehnice. Aceasta a venit în contextul presiunilor din partea Statelor Unite de a interzice echipamentele furnizate de Huawei, din cauza temerilor legate de posibilele activități de spionaj.

În România, după ce, în noiembrie 2019, președintele ANCOM, Sorin Grindeanu, anunțase că licitația pentru licențele 5G va avea loc în prima jumătate a anului 2020, în primăvara acestui an, autoritatea a revizuit planurile, propunând organizarea licitației în ultimul trimestru.

RecomandăriCâte săptămâni are un an ghid complet și explicații calendaristice

Un grup de lucru dedicat implementării 5G a finalizat un raport specific, trimis Comisiei Europene pe 30 iunie 2020, conform declarațiilor lui Radu Nicolescu, consilier de stat în domeniul IT.

Perspectivele Implementării 5G în România

În iunie 2020, Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a afirmat că tehnologia 5G va fi implementată în România, „mai devreme sau mai târziu”, subliniind că depinde de eforturile interne dacă țara va fi printre primele sau printre ultimele care adoptă această tehnologie.

RecomandăriCalcul orientativ Ce pensie ai la 30 ani vechime în sistemul public de pensii

În contextul preocupărilor legate de sănătate și a protestelor referitoare la posibilele efecte ale 5G asupra sănătății umane, ANCOM a clarificat că nu are competența de a evalua impactul medical al intensității câmpului electromagnetic, aceste aspecte fiind în responsabilitatea domeniului sănătății publice.

În cadrul consultării publice a Planului de Acțiuni pentru 2020, ANCOM a primit 56 de comentarii de la persoane fizice și asociații, multe dintre acestea exprimând îngrijorări legate de impactul 5G, inclusiv solicitări de anulare a Strategiei naționale pentru implementarea acestei tehnologii.

Provocările Economice și Reglementările 5G

Consiliul Concurenței a subliniat, prin vocea președintelui Bogdan Chirițoiu, că situația economică este complicată, avertizând că guvernul ar putea fi tentat să considere 5G ca o sursă de venituri rapide, în loc să se concentreze pe furnizarea de servicii de calitate la prețuri accesibile.

Cristin Popa, director executiv în cadrul ANCOM, a menționat că tarifele de pornire pentru licitația 5G și transpunerea Memorandumului cu Statele Unite sunt obstacole în calea demarării procedurii de atribuire a benzilor de frecvență.

Pe plan politic, în august 2019, ambasadorii Statelor Unite și României au semnat un Memorandum de înțelegere privind dezvoltarea tehnologiei 5G, care a fost ulterior clasificat. Acest document, desecretizat în noiembrie 2019, stipulează că furnizorii de rețele 5G trebuie să fie evaluați riguros, iar protejarea rețelelor de comunicații de perturbări și asigurarea confidențialității cetățenilor sunt esențiale.

În septembrie 2020, Eduard Lovin, vicepreședinte ANCOM, a declarat că acordarea licențelor 5G în România nu va fi posibilă până la sfârșitul anului 2020, chiar și în cel mai optimist scenariu.

Statistici Relevante în Telecomunicații

După 12 ani de la introducerea portabilității numerelor, ANCOM a raportat în octombrie 2020 că peste 7 milioane de români au optat pentru această opțiune. Dintre acestea, 6.121.287 sunt numere mobile, iar 884.433 sunt numere fixe.

Între ianuarie și septembrie 2020, RCS&RDS a portat 266.661 de numere mobile, urmat de Telekom Romania Communications cu 107.830, Vodafone cu 95.640 și Orange cu 87.790. În telefonia fixă, RCS&RDS a primit 18.491 de numere, iar Orange 11.152.

De asemenea, traficul de internet și date a crescut cu 26% în perioada stării de urgență, comparativ cu cele 60 de zile anterioare. Traficul de internet fix a crescut cu 30%, iar cel mobil cu 5%. În ceea ce privește apelurile, traficul a crescut cu 11%, depășind 13 miliarde de minute, majoritatea în rețelele mobile.

Sectorul telecom din România a înregistrat o scădere de 4% a veniturilor în prima jumătate a anului 2020, dar a rămas peste 8 miliarde de lei (aproximativ 1,7 miliarde de euro). Telefonia mobilă a contribuit cu 39% din total, iar internetul fix și mobil cu 30%.

Proiecte Viitoare și Reglementări

ANCOM a lansat platforma aisemnal.ro, care a avut peste 1,6 milioane de accesări într-un an, oferind utilizatorilor informații despre acoperirea semnalului mobil. În 2020, platforma a inclus date din 23 de județe.

La finalul anului 2020, ANCOM a publicat Planul de Acțiuni pentru anul următor, care include proiecte precum transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice și organizarea licitației de spectru pentru frecvențele necesare furnizării de servicii de comunicații electronice de bandă largă.

Autoritatea își propune să finalizeze procedura de selecție pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvențelor până la sfârșitul primului trimestru al anului viitor, cu o licitație planificată pentru trimestrul al II-lea.

În concluzie, ANCOM va continua să analizeze condițiile de acces la infrastructurile fizice și să revizuiască reglementările în domeniul serviciilor poștale, având în vedere evoluțiile din sectorul telecomunicațiilor.