Anglia, Franța și Germania intervin în Ormuz. Ce rol are scutul de la Deveselu
Într-o schimbare completă de atitudine, marile puteri europene și Japonia au anunțat că se alătură eforturilor Statelor Unite de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. Decizia vine după aproape trei săptămâni de conflict deschis între SUA, Israel și Iran, care amenință cu un șoc petrolier la nivel global, pe fondul atacurilor reciproce asupra instalațiilor energetice.
O schimbare majoră de atitudine
După săptămâni de rezistență la cererile președintelui american Donald Trump de a contribui la securizarea punctului strategic, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos și Japonia au făcut un pas în față. Într-o declarație comună, acestea și-au exprimat „disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin strâmtoare”.
Iar această schimbare de poziție nu vine oricum. Ea marchează o turnură esențială, după ce principalii aliați ai SUA au evitat să intervină într-un conflict cu obiective neclare și asupra căruia au un control redus. Amenințarea unui „șoc petrolier” global pare să fi cântărit decisiv.
Declarație comună dură la adresa Iranului
Tonul documentului semnat de liderii europeni, alături de Canada și Japonia, este unul extrem de ferm. Aceștia condamnă fără echivoc acțiunile Teheranului și solicită încetarea imediată a ostilităților care blochează navigația comercială.
„Condamnăm cu cea mai mare fermitate recentele atacuri ale Iranului asupra navelor comerciale neînarmate din Golf, atacurile asupra infrastructurii civile, inclusiv asupra instalațiilor petroliere și de gaze, precum și închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către forțele iraniene. Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la escaladarea conflictului”, se arată în declarația comună.
Mai mult, solicitările sunt clare și directe. „Solicităm Iranului să înceteze imediat amenințările, amplasarea de mine, atacurile cu drone și rachete și alte încercări de a bloca strâmtoarea pentru navigația comercială, precum și să respecte Rezoluția 2817 a Consiliului de Securitate al ONU.”
Măsuri pentru stabilizarea piețelor energetice
Dincolo de componenta militară, aliații au anunțat și măsuri concrete pentru a contracara efectele economice ale crizei. Cum vine asta, mai exact? se dorește evitarea unei crize energetice globale.
Agenția Internațională pentru Energie a autorizat deja o eliberare coordonată a rezervelor strategice de petrol. În plus, semnatarii declarației au promis că „vom lua alte măsuri pentru a stabiliza piețele energetice, inclusiv colaborarea cu anumite țări producătoare pentru a crește producția”. si, se vor depune eforturi pentru a oferi sprijin țărilor cele mai afectate, inclusiv prin intermediul ONU.
Rolul discret, dar strategic, al României
Și totuși, unde se poziționează țara noastră în acest tablou complex? E drept că România nu apare pe lista statelor europene care au semnat declarația comună publicată de guvernul britanic. Lucrurile stau însă puțin diferit la o analiză mai atentă.
Țara noastră a fost de acord să permită avioanelor de realimentare ale SUA să facă escală la baza de la Kogălniceanu.
Dar contribuția cheie este alta.
Pe lângă portavioane și distrugătoare desfășurate în Orientul Mijlociu, SUA se bazează și pe sistemul Aegis din România, care oferă un scut defensiv fix. Acest sistem (care utilizează interceptoare SM-3 și SM-6) are capacități de „angajare de la distanță”, permițând utilizarea datelor de la radare externe pentru a-și extinde zona de apărare împotriva rachetelor balistice iraniene.
