USR acuză Secția pentru judecători a CSM de abuz de putere după hotărârea privind presa și partidele

USR susține că Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a depășit limitele rolului său instituțional după ce a adoptat o hotărâre prin care constată existența unui „atac fără precedent la adresa independenței justiției” și nominalizează partide, politicieni, jurnaliști, publicații și organizații civice ca autori ai unei „campanii de decredibilizare”. Partidul afirmă că un asemenea demers ridică o problemă care depășește disputa politică și privește direct libertatea de exprimare, libertatea presei și dreptul de a critica funcționarea justiției.

Miza este una instituțională. Dacă o structură a puterii judecătorești ajunge să inventarieze public voci politice, civice și jurnalistice drept factori ai unei campanii împotriva justiției, spațiul de dezbatere publică se poate restrânge chiar în zona în care controlul democratic este cel mai sensibil. Pentru public, efectul nu este abstract: discuțiile despre hotărâri judecătorești, reforme din justiție sau derapaje administrative pot deveni mai apăsate de riscul stigmatizării.

USR spune că se află printre cei menționați explicit de Secția pentru judecători și reclamă că unele persoane din afara formațiunii au fost prezentate în mod fals ca aparținând partidului, doar pe baza unor poziții publice apropiate. Aici este una dintre problemele semnalate de partid: dacă simpla convergență de opinii este tratată ca probă de afiliere politică, hotărârea CSM mută disputa din registrul juridic în cel al etichetării publice.

„Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a publicat astăzi o hotărâre în care nominalizează partide politice, politicieni, jurnaliști, publicații și organizații civice drept autori ai unei campanii de decredibilizare a justiției. Printre cei vizați se numără și USR, ca partid și prin reprezentanți ai săi. Unele persoane din afara partidului au fost categorisite fals USR, ca și cum apropierea unor poziții publice ar fi dovadă suficientă pentru apartenența politică. Luăm act cu mare îngrijorare de acest demers. Nu pentru că ne temem de un punct de vedere critic, ci pentru că gestul în sine ridică întrebări serioase – și pe formă, și pe fond”, a transmis USR.

De la apărarea independenței la disputa despre limitele criticii

Secția pentru judecători din CSM afirmă, în hotărârea sa, că există un atac fără precedent asupra independenței justiției și că această concluzie este susținută de „marea majoritate a judecătorilor din România”. Formula are greutate instituțională, pentru că invocă nu doar opinia unei secții a CSM, ci o validare largă în corpul profesional al magistraților.

RecomandăriFost ambasador al României acuzat de violență cibernetică. Ce au decis judecătorii în dosar

Numai că exact aici apare disputa de fond. Într-un stat democratic, independența justiției protejează judecătorul de presiuni și ingerințe, nu îl scoate din sfera dezbaterii publice. Critica unei hotărâri, a unei decizii administrative sau a unei orientări instituționale nu este, în sine, un atac la independență. Iar când aceeași instituție care se declară sub presiune indică nominal actori politici și redacții, linia dintre apărare legitimă și descurajarea criticii devine mult mai subțire.

RecomandăriPercheziții anticorupție la Curtea Supremă a Ucrainei. Judecători, vizați de acuzații grave.

USR își leagă reacția și de propria istorie politică. Partidul amintește că, de la înființare, s-a poziționat în apărarea independenței justiției, iar parlamentarii săi din primul mandat s-au opus „legilor Dragnea”, promovate într-o perioadă în care tema centrală era tocmai riscul subordonării politice a magistraților. Din această perspectivă, includerea USR într-o listă a actorilor care ar decredibiliza justiția este prezentată de partid ca o contradicție majoră.

Potrivit Adevarul, hotărârea Secției pentru judecători nominalizează nu doar partide și politicieni, ci și jurnaliști, publicații și organizații civice. Dosarul public disponibil până acum nu oferă, însă, lista completă a tuturor numelor vizate și nici o reacție oficială distinctă a CSM la acuzațiile formulate de USR privind un posibil abuz de putere sau un efect de cenzură.

Ce spune USR despre riscul pentru presă și societatea civilă

Partidul susține că decizia nu mai poate fi citită doar ca o apărare corporatistă a sistemului judiciar. În evaluarea sa, hotărârea mută conflictul în zona drepturilor fundamentale. Și acesta este punctul cu miză practică pentru orice actor public, de la redacții la organizații neguvernamentale: dacă simpla critică este asimilată unei campanii împotriva justiției, costul de reputație al unei opinii incomode crește.

„Că USR se găsește acum pe o listă a dușmanilor justiției este, în cel mai bun caz, o ironie absurdă. În cel mai rău caz, este un semnal de alarmă asupra stării democrației. Dreptul la opinie al politicienilor este garantat constituțional. La fel și libertatea presei și dreptul la liberă exprimare al organizațiilor civice și al oricărui cetățean. Iar buna funcționare a justiției este o chestiune de interes public, supusă dezbaterii. Când o instituție cu autoritate în cadrul puterii judecătorești se poziționează împotriva tuturor celor care exprimă opinii critice, indiferent de fondul acelor opinii, și califică drept campanie exercițiul democratic al dezbaterii publice, apare un risc real de abuz de putere și de cenzură”, a mai transmis USR.

Formularea este severă, dar indică exact un punct sensibil al raportului dintre puteri. Puterea judecătorească are nevoie de independență pentru a funcționa, însă această independență nu echivalează cu imunitate la critică publică. Dar nici presiunea politică reală asupra judecătorilor nu poate fi ignorată. De aici rezultă conflictul actual: unde se termină critica legitimă și unde începe presiunea asupra magistraților.

„O hotărâre care împarte presa în bună și rea, care nominalizează politicieni și partide, jurnaliști și redacții într-o listă a dușmanilor justiției, depășește limitele apărării legitime”, afirmă USR.

Ce urmează

În acest moment, USR cere o dezbatere publică „serioasă” pe tema hotărârii Secției pentru judecători. Nu a anunțat încă, pe baza informațiilor disponibile, un demers juridic sau parlamentar concret împotriva deciziei. Nici CSM nu are, în datele publice invocate până acum, o reacție separată la acuzațiile de cenzură formulate de partid.

RecomandăriRedeschidere dosar tragedie Severin. Funcționari publici, vizați de acuzații de abuz în serviciu.

Iar următorul pas relevant va fi chiar clarificarea instituțională a hotărârii: publicarea motivării complete, precizarea criteriilor pe baza cărora au fost nominalizați actorii indicați și eventuala poziție oficială a CSM față de acuzațiile de abuz de putere. Pentru că de aceste explicații depinde nu doar disputa cu USR, ci și felul în care va fi înțeleasă, de acum înainte, limita dintre apărarea independenței justiției și dreptul public de a o critica.