Anunțul care vizează tot sistemul juridic. 3580 de judecători cer ajutor european

Sistemul judiciar din România a declanșat o procedură de apărare instituțională la o scară nemaiîntâlnită, materializată prin votul unanim a 3.580 de magistrați din toate cele 239 de instanțe naționale. Acțiunea vine ca răspuns la ceea ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) definește drept un atac sistematic și o tentativă de subordonare politică a puterii judecătorești.

Miza acestui demers depășește simpla retorică instituțională. În joc este însăși funcționalitatea aparatului de justiție, în condițiile în care instanțele sunt sufocate de un deficit de 800 de judecători și 6.000 de grefieri. O cedare a magistraților în fața presiunilor ar însemna vulnerabilizarea actului de justiție în dosarele complexe și acceptarea unui control politic indirect asupra instanțelor.

Tensiunile actuale au la bază interpretarea publică a deciziei Curții Constituționale din 2022 privind prescripția răspunderii penale. Această hotărâre a generat o modificare profundă în jurisprudență, ducând la închiderea a mii de dosare. Situația a fost speculată de factorul politic pentru a decredibiliza instanțele, deși aplicarea legii penale mai favorabile este un principiu constituțional imperativ care nu lasă loc de aprecieri subiective pe masa judecătorului.

RecomandăriAnuntul oficial despre transportul din București. Decizia care vizeaza milioane de calatori

Mecanismul prescripției și realitatea din dosare

Iar cifrele centralizate de CSM demontează o mare parte din narațiunea vehiculată în spațiul public. Într-o analiză detaliată publicată recent de Adevarul, se arată că din cele 12.531 de dosare închise pe prescripție, judecătorii nu au avut nicio culpă într-o proporție covârșitoare.

E drept că percepția publică a fost grav afectată de tergiversarea unor cauze celebre, dar cum stau lucrurile dincolo de declarațiile politicienilor?

Consiliul explică foarte clar mecanismul juridic.

„În mai mult de o cincime din totalul cauzelor, instanțele judecătorești nu au avut nicio contribuție la consumarea termenului de prescripție, deoarece acesta era deja expirat în momentul în care dosarul le-a fost înaintat spre soluționare.” – CSM, Secția pentru judecători

Și asta nu este tot. Statisticile arată că 73,5% din timpul scurs până la intervenirea prescripției s-a pierdut la parchete (în faza de urmărire penală), și doar 26,5% în etapa de judecată. Până la urmă, judecătorul se pronunță strict pe materialul de urmărire penală primit. Chiar și cu procesele penale încetate, instanțele au reușit să dispună recuperarea unor prejudicii și confiscări de aproximativ 400 de milioane de euro.

RecomandăriAnunțul oficial care vizează jumătate din țară. Unde lovesc furtunile cu 70 km pe oră

Instigări directe și instanțe nefuncționale

În primul rând, rezoluțiile adoptate pe 9 iunie 2026 denunță o campanie coordonată de decredibilizare. Un sondaj intern, la care au participat 2.583 de magistrați (56,5% din corpul activ), arată că 98,2% dintre respondenți au resimțit această ostilitate în ultimul an.

„Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat (…) luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor.” – CSM, Secția pentru judecători

Dar consecințele administrative lovesc direct în cetățean. Guvernul a blocat organizarea concursurilor de admitere în magistratură pentru juriștii cu minimum cinci ani vechime, refuzând să acorde o excepție legală de la restricțiile privind ocuparea posturilor.

„Consecinţa lipsei posibilităţii legale de a organiza examenul de recrutare (…) a condus (…) la imposibilitatea funcţionării în fapt a doua judecătorii, respectiv Judecătoria Urziceni şi Judecătoria Strehaia.” – CSM, Secția pentru judecători

Hotărârea Secției pentru judecători va ajunge pe masa Comisiei Europene, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Guvernului României. Mingea se află acum în terenul executivului, care trebuie să decidă în următoarele săptămâni dacă deblochează concursurile de admitere sau dacă își asumă blocarea totală a altor judecătorii de provincie.

RecomandăriFurtuni violente cu rafale de 70 km pe oră. Anunțul oficial care vizează sudul țării