Fost ambasador al României acuzat de violență cibernetică. Ce au decis judecătorii în dosar

Un dosar recent aflat pe rolul instanțelor civile aduce în discuție limitele probatoriului necesar pentru emiterea unui ordin de protecție. Cătălin Avramescu, fost ambasador al României și profesor universitar, a fost reclamat de fosta parteneră de viață pentru presupuse acte de hărțuire și violență psihologică, într-un litigiu generat de separarea celor doi după o relație de șase ani.

Jurisprudența în materia ordinelor de protecție este extrem de strictă, iar acest caz subliniază o realitate juridică clară. Nu orice conflict post-separare justifică restrângerea unor drepturi fundamentale, judecătorii solicitând dovezi indubitabile ale unui pericol iminent la adresa integrității fizice sau psihice (conform procedurii civile actuale privind ordinele de protecție).

În mod tradițional, emiterea unui astfel de ordin se face doar în regim de urgență, atunci când probatoriul indică o amenințare imediată. Cum se probează, până la urmă, violența cibernetică într-un dosar de instanță? E drept că legislația a evoluat, dar instanțele rămân precaute în a transforma litigiile de familie în măsuri restrictive dure fără dovezi tehnice clare.

RecomandariNicușor Dan, acuzat de Bruxelles de abandonul agendei pro-europene. Critici pentru președintele României.

Dincolo de funcțiile publice deținute, litigiul se concentrează pe o dispută domestică clasică, amplificată de neînțelegerile privind cei doi copii minori. Așa cum arată datele dintr-o analiză publicată recent de Cancan, fosta parteneră a solicitat instanței intervenția urgentă pentru limitarea interacțiunilor.

Acuzațiile formulate în instanță

Femeia a adus în fața magistraților o serie de acuzații care vizează comportamentul fostului diplomat. Aceasta a reclamat acte de violență verbală, gelozie extremă și hărțuire online, inclusiv publicarea neconsensuală a unor fotografii.

„Reclamanta-pârâtă a conviețuit cu pârâtul aproximativ 6 ani, relație din care au rezultat cei doi minori. Pârâtul este profesor universitar-doctor la Universitatea din București-Facultatea de Ştiinţe Politice și Director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” și a fost ambasador al României în Finlanda și Estonia în perioada 2011‑2016, însă cariera sa profesională nu exclude situația medicală pe care refuză să o accepte și comportamentul violent al acestuia. De altfel, acesta se prevalează de funcțiile publice deținute pentru a o intimida și a-și acoperi afecțiunea medicală.” – M.D.I., fosta parteneră

Iar reacția pârâtului nu a întârziat să apară în sala de judecată. În primul rând, Cătălin Avramescu a respins categoric afirmațiile, considerându-le o interpretare eronată a unor discuții tensionate. el a formulat la rândul său o cerere pentru un ordin de protecție, invocând mediul în care cresc copiii.

„Apartamentul este foarte mic, iar dormitorul nu are uşă care se închide, aşa că situația de fapt este una în care doi copii mici trăiesc în promiscuitate.” – Cătălin Avramescu, fost candidat la prezidențiale

Decizia magistraților și standardul de probă

Instanța a analizat la rece.

RecomandariCazul care ridică semne de întrebare la Arad. Ce se întâmplă cu agentul de pază acuzat de violență

Judecătorii au evaluat mesajele, declarațiile și rapoartele de evaluare psihologică depuse la dosar. Și totuși, verdictul a fost unul bazat strict pe litera legii. Magistrații au concluzionat că probele nu susțin existența unui pericol real și imediat care să justifice emiterea ordinului de protecție solicitat de femeie.

„Din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că reclamantul-pârât încearcă să îi controleze viaţa fostei sale partenere, sau că este obsedat de ea, o urmăreşte sau ar hărţui-o prin acţiuni de acest gen (…) Nu s-a demonstrat că integritatea fizică sau psihică ori libertatea reclamantei-pârâte a fost pusă în pericol imediat prin acest act de violenţă, astfel că nu se impune emiterea unui ordin de protecţie pe acest motiv în momentul de faţă, sub condiţia ca reclamantul-pârât să nu mai facă acţiuni de acest gen în viitor.” – Motivarea instanței

Numai că judecătorii au lăsat totuși un avertisment preventiv în sarcina pârâtului, o practică judiciară menită să descurajeze escaladarea conflictului. Ulterior pronunțării, Avramescu și-a retras propria cerere privind ordinul de protecție împotriva fostei partenere.

Dosarul privind ordinul de protecție se închide aici prin respingerea cererilor, confirmând practica instanțelor de a separa conflictul domestic de starea de pericol iminent. Rămâne ca instanțele civile să tranșeze, în proceduri separate, chestiunile mult mai complexe legate de stabilirea domiciliului minorilor și programul de legături personale, decizii care vor modela viitorul juridic al celor doi părinți.