ICCJ sesizează CCR pentru legea Codului de procedură penală. Judecătorii contestă noile reguli

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis vineri, cu participarea a 96 de judecători, sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) înainte de promulgarea legii care modifică masiv Codul de procedură penală. Convocarea Secțiilor Unite a fost făcută de președinta instanței supreme, Lia Savonea, vizând strict noile reguli impuse de Parlament pentru procedura de cameră preliminară.

La prima vedere, intenția legislativului pare una de eficientizare a sistemului. Dar dincolo de dorința declarată de a scurta procedurile la cel mult 60 de zile, miza reală constă în alterarea profundă a dreptului la apărare și a competențelor funcționale ale magistraților. Prin noile modificări, judecătorul de cameră preliminară este forțat să antameze fondul cauzei, deși rolul său strict legal este doar verificarea legalității trimiterii în judecată de către procurori.

Legea (PL-x nr. 228/2026) a fost inițiată de 43 de parlamentari de la toate partidele și adoptată rapid, trecând de Senat pe 16 martie și de Camera Deputaților pe 13 mai. Proiectul inițial urmărea introducerea unor noi drepturi pentru victimele agresiunilor. Numai că textul final votat a ajuns să rescrie reguli fundamentale de procedură penală.

RecomandariSurpriza din dosarul studiilor lui Nicușor Dan. Ce au decis judecătorii astăzi

Problema reunirii dosarelor

În primul rând, instanța supremă reclamă introducerea posibilității de a reuni sau disjunge cauzele direct în camera preliminară, printr-un nou alineat la articolul 43. Această soluție legislativă nu este corelată cu arhitectura actuală a procesului penal.

Apar blocaje practice majore.

Magistrații se întreabă la ce parchet se restituie cauza în caz de disjungere și cum se pot evita soluțiile contradictorii. Potrivit judecătorilor, actul normativ implică o modificare a competenței funcționale a judecătorului, care va fi ținut să analizeze fondul dosarului (deși articolele 3 și 54 din Codul de procedură penală îi limitează clar atribuțiile).

RecomandariAnunțul oficial despre dosarul Colectiv. Ce pedeapsă execută fugara Antonina Radu

Fara citatii pentru persoanele vulnerabile

Iar lucrurile devin și mai complicate în privința drepturilor procesuale. Noua lege stabilește că, după primul termen în care procedura de citare este legal îndeplinită, judecătorul poate acorda termene în continuare fără citarea părților și a persoanei vătămate. Părțile au obligația de a urmări singure parcursul dosarului.

Cum se pot apăra eficient persoanele vulnerabile care nu au acces la internet sau nu dețin cunoștințe digitale pentru a utiliza platformele instanțelor?

Exact această întrebare stă la baza criticilor ICCJ. Așa cum arată Antena3 într-o sinteză a argumentelor juridice, instanța supremă consideră că norma afectează grav procesul echitabil, dezavantajând deținuții, vârstnicii și victimele.

„Viciile de neconstituționalitate se referă la nesocotirea principiilor constituționale ale legalității și clarității legii, egalității în drepturi, respectării dreptului la apărare, la un proces echitabil și înfăptuirii justiției într-un stat de drept.” – Înalta Curte de Casație și Justiție, Comunicat de presă

Autoritatea de lucru judecat și blocajul instantelor de fond

Legea introduce un mecanism rigid privind autoritatea de lucru judecat. Concluziile judecătorului de cameră preliminară referitoare la legalitatea probelor devin definitive (inclusiv în cazul unei noi trimiteri în judecată după restituirea la parchet).

RecomandariAnuntul oficial care vizeaza mii de procese penale. Ce au decis 96 de judecatori supremi

Acest aspect contrazice direct jurisprudența CCR, care permite instanței de fond să verifice legalitatea probelor și în faza de judecată propriu-zisă.

„Soluția legislativă criticată nu numai că se îndepărtează de jurisprudența Curții Constituționale referitoare la limitele autorității de lucru judecat în materia camerei preliminare, dar intră și într-o contradicție evidentă cu mecanismul procedural reglementat de art. 386 (1) din Codul de procedură penală, afectând coerența internă a reglementării procesual penale și posibilitatea instanței de a asigura respectarea efectivă a garanțiilor fundamentale ale procesului echitabil.” – Înalta Curte de Casație și Justiție, Comunicat de presă

Decizia finală privind soarta acestor modificări legislative se mută acum pe masa judecătorilor constituționali. Până la pronunțarea CCR, promulgarea legii rămâne suspendată, iar sistemul judiciar așteaptă să vadă dacă noile reguli procedurale vor intră sau nu în vigoare în forma actuală.