IGPR respinge acuzațiile privind posturile de conducere temporare. Fenomenul este sub 9 procente.

Modificarea recentă a Legii 360/2002 privind Statutul polițistului a readus în prim-plan mecanismul juridic al împuternicirilor pe funcții de conducere. O amplă investigație jurnalistică acuză că peste 600 de posturi de comandă din Poliția Română sunt ocupate temporar, eludând concursurile. Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a reacționat ferm, respingând acuzațiile și prezentând date care arată o scădere a acestui fenomen la sub 9 procente.

Miza reală a acestei dispute depășește simplul conflict mediatic. Este vorba despre controlul administrativ și operativ al structurilor de forță, într-un sistem unde o numire provizorie (fără concurs) generează o subordonare directă față de decidentul politic. Până la urmă, cine controlează inspectoratele județene decontează și eficiența intervențiilor în situații de criză.

RecomandariBruxelles respinge acuzațiile rusești împotriva statelor baltice. Vulnerabilitatea flancului estic NATO.

Precedentul juridic și acuzațiile

Practica delegărilor pe funcții nu este o noutate legislativă. În 2022, procurorii DNA Cluj deschideau un dosar penal vizând exact folosirea abuzivă a acestor împuterniciri pentru controlul funcțiilor de conducere, anchetă care îl viza pe fostul șef al IPJ Cluj. Dosarul a fost ulterior preluat la structura centrală și clasat. Iar acest precedent juridic a lăsat deschisă dezbaterea privind vulnerabilitatea sistemului de ordine publică.

Investigația publicată de Adevarul semnalează că aproape o treime dintre inspectorii-șefi județeni sunt numiți provizoriu. Jurnaliștii susțin că metoda creează o ierarhie dependentă politic.

„Tragedii precum Caracal (2019), Onești (2021) sau Mureș (2025) au legătură directă cu propulsarea în funcții-cheie a unor ofițeri care nu au dat concurs, ci au fost numiți prin împuternicire.” – Investigația Recorder

Răspunsul instituțional și cifrele la zi

Numai că lucrurile stau puțin diferit conducerii instituției. Chestorul Georgian Drăgan a ieșit public pentru a demonta aceste afirmații, argumentând că ele se bazează strict pe opiniile unor lideri de sindicat și ignoră contextul legislativ actual.

„Acuzațiile din acest material sunt bazate doar pe opiniile unor lideri de sindicat, care sunt prezentate, în mod malițios, ca fiind date dovedite factual, ceea ce nu sunt!” – Chestor Georgian Drăgan, Purtător de cuvânt IGPR

În primul rând, ministerul invocă datele statistice oficiale. Între 2023 și 2026, s-au organizat aproximativ 3.900 de concursuri pentru funcții de conducere. Dintre acestea, peste 2.500 au fost ocupate de candidați declarați admiși. Restul de 1.400 au rămas vacante fie din lipsă de candidați, fie din cauza nepromovării examenelor. Deficitul total de personal în Poliția Română atinge în prezent 17 procente.

RecomandariGuvernul Bolojan aprobă pachetul trei de măsuri fiscale. Kovesi respinge acuzațiile lui Nicușor Dan

Dar cum rămâne cu modificările legislative menite să regleze situația? Conducerea IGPR amintește că, în 2024, Legea 360/2002 a fost modificată expres. Astfel, împuternicirea încetează automat dacă polițistul este declarat nepromovat la concursul pentru postul respectiv sau dacă pică evaluarea psihologică. Din cele 42 de funcții de conducere aflate în competența MAI, 31 sunt ocupate prin concurs, iar cele 11 posturi vacante sunt asigurate de ofițeri care au promovat examene pentru alte funcții de conducere relevante.

Se va renunța complet la acest mecanism administrativ? Răspunsul depinde strict de capacitatea Ministerului Afacerilor Interne de a acoperi deficitul masiv de personal prin concursuri valide. Până la organizarea unor noi sesiuni de examinare care să ocupe posturile vacante de la vârful inspectoratelor, legea actuală permite în continuare funcționarea prin delegare temporară de atribuții.