Se schimbă regulile pentru mașini noi. Ce se întâmplă cu fondurile din programul Rabla
Ministerul Mediului plafonează finanțarea pentru programul de reînnoire a parcului auto la 300 de milioane de lei pentru anul 2026, excluzând ferm o revenire la bugetele istorice de peste un miliard de lei. Decizia marchează o schimbare de direcție în politică de cheltuieli a Guvernului, care alege să direcționeze grosul resurselor către infrastructura de bază.
Miza financiară și protecționismul european
Dincolo de nemulțumirea imediată a importatorilor auto, realocarea resurselor lovește direct în interesul producătorilor asiatici. Executivul intenționează să oprească exodul fondurilor obținute din certificatele de poluare naționale către piața de vehicule din China, favorizând în schimb mașinile asamblate în Europa. Miza reală nu este doar una strict ecologică, ci implică o decizie de protecționism economic asumat la nivel ministerial.
Programul Rabla a funcționat aproape două decenii ca principal motor de susținere a vânzărilor auto pe plan local (înlocuind până acum aproximativ 200.000 de mașini vechi, conform datelor oficiale). Și totuși, în tot acest timp, procedurile de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României pentru gropile de gunoi neconforme au generat penalități constante la bugetul de stat.
Priorități noi la Ministerul Mediului
Iar schimbarea de macaz a fost confirmată explicit de conducerea instituției. Așa cum a relatat Antena3 marți seara, fondurile trebuie redirecționate urgent către problemele nerezolvate de infrastructură locală.
„Nu ne putem întoarce la proiecte de peste un miliard de lei pe Rabla, din simplul motiv că România are probleme sistemice de mediu care nu au primit bani ani de zile la rând, care trebuie să fie prioritizate în anii următori. Vorbim despre halde care otrăvesc oamenii şi care nu au primit încă bani să fie ecologizate. Vorbim de apă-canal în anumite zone, vorbim de gunoi care ne otrăveşte în fiecare an şi pentru care plătim amenzi, pentru că nu am avut banii necesari să le ecologizăm. Deci sunt nişte probleme sistemice unde trebuie să fie prioritizaţi banii.” – Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului
Cifrele vorbesc de la sine.
Numai că ecuația fondurilor implică o analiză mai profundă a circuitului banilor. Până la urmă, ? Statul taxează poluatorii interni, dar sumele colectate ajung să subvenționeze industrii aflate la mii de kilometri distanță.
„Vrem să ajutăm prin acest program, adică bineînţeles să fie atins şi obiectivul de mediu, pentru că ăsta este unul dintre principalele motive pentru care este lansat acest proiect de la Ministerul Mediului, dar în acelaşi timp, fiind vorba de bani care provin de la poluatori din România, deci noi luăm bani de pe certificate de la operatori care lucrează în România, investesc în România, au angajaţi aici şi ducem, exportăm aceşti bani, poate în China, de exemplu, în momentul de faţă. Nu ştiu dacă este neapărat cel mai bun model posibil.” – Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului
Redesenarea criteriilor de eligibilitate rămâne acum în sarcina tehnicienilor din minister. Termenul pentru definitivarea noilor ghiduri de finanțare se apropie, iar piața auto așteaptă să vadă ce procente exacte vor fi impuse pentru componentele de producție europeană la achiziția noilor vehicule.
