Decizia care schimba regulile pentru zborurile low cost. Ce se intampla pe 13 mai la nivel european
Curtea de Justiție a Uniunii Europene se pregătește să dea un verdict definitiv într-un litigiu care durează de peste 15 ani între Carpatair, Wizz Air și Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia”. Hotărârea programată pentru data de 13 mai 2026 va stabili dacă facilitățile acordate operatorilor low-cost reprezintă sau nu un ajutor de stat ilegal.
nn
Rădăcinile unui conflict de peste un deceniu
nn
Pentru a înțelege exact cum s-a ajuns aici, trebuie să ne întoarcem în timp. Potrivit informării publicate de Adevarul, litigiul privește acordurile comerciale încheiate între Aeroportul Internațional Timișoara și Wizz Air în perioada premergătoare aderării României la Uniunea Europeană. La acea vreme, aeroportul încerca cu disperare să atragă companii aeriene low-cost pentru a-și crește traficul de pasageri și rentabilitatea economică pe o piață concurențială dură.
n
Și nu era o misiune simplă. Aeroportul bănățean, administrat de o societate în care statul român deține aproximativ 80% din acțiuni, primea deja finanțări publice importante. Aceste fonduri erau destinate modernizării infrastructurii, incluzând construirea unui terminal destinat zborurilor din afara spațiului Schengen și achiziția de echipamente de securitate.
n
În acea perioadă, mai exact în 2008, au fost semnate mai multe acorduri comerciale cu Wizz Air privind utilizarea infrastructurii aeroportuare și aplicarea unor reduceri de taxe. Aceste documente au fost ulterior modificate în 2010. Iar fix în acel an, Carpatair a depus o plângere la Comisia Europeană, acuzând că lucrurile nu se desfășoară corect.
nn
Bătălia juridică de la Bruxelles la Luxemburg
nn
Compania românească a susținut ferm că facilitățile oferite Wizz Air reprezentau un ajutor de stat ilegal. Argumentul principal era că aeroportul, fiind controlat de statul român, nu putea acorda avantaje selective fără aprobarea Bruxelles-ului.
n
Numai că executivul european a avut o altă perspectivă asupra speței. După mai mulți ani de analiză, Comisia Europeană a decis în 2020 că majoritatea acordurilor contestate nu încălcau regulile. Oficialii au considerat că măsurile făceau parte dintr-o strategie comercială legitimă prin care aeroportul încerca să își crească traficul și veniturile, acționând ca un operator economic normal de piață.
n
Dar Carpatair nu a renunțat la luptă. Compania a contestat decizia în fața Tribunalului Uniunii Europene. Surpriza a venit în februarie 2023, când instanța i-a dat parțial dreptate companiei românești și a anulat articolul 2 din decizia Comisiei Europene, apreciind că Bruxelles-ul a evaluat greșit anumite aspecte privind existența ajutorului de stat. Imediat, Wizz Air, Comisia Europeană și Aeroportul Timișoara au formulat recursuri la CJUE.
n
Zarurile au fost aruncate din nou în februarie 2025. Atunci, Curtea de Justiție a anulat integral hotărârea Tribunalului și a trimis cauza spre rejudecare, ceea ce a redeschis unul dintre cele mai urmărite litigii europene privind concurența din aviație.
nn
Prăbușirea unui hub regional și acuzațiile aduse
nn
La finalul anilor 2000, situația pe piața locală arăta complet diferit. Carpatair era unul dintre principalii operatori ai aeroportului timișorean și dezvoltase acolo un hub regional important, cu zboruri de conexiune către mai multe destinații europene. Era o afacere solidă, cu planuri mari de viitor.
n
Extinderea rapidă a Wizz Air pe aeroportul din Timișoara a schimbat însă radical piața locală. Compania românească a susținut că Wizz Air a beneficiat de taxe preferențiale și condiții comerciale avantajoase care nu erau disponibile și pentru ceilalți operatori. E drept că o astfel de asimetrie comercială poate destabiliza rapid orice plan de afaceri pe termen lung.
n
Potrivit Carpatair, aceste facilități au afectat direct concurența și au contribuit la pierderile companiei și la reducerea operațiunilor sale din Timișoara. ei acuză că au fost scoși din joc prin metode neconcurențiale.
n
În fața instituțiilor europene, lista de cerințe a fost clară. Carpatair a cerut oficial:
n
- n
- anularea deciziilor prin care Comisia Europeană considera legale anumite facilități acordate Wizz Air;
- recunoașterea existenței unui ajutor de stat ilegal;
- obligarea României la recuperarea avantajelor acordate;
- reanalizarea modului în care aeroportul a acordat reducerile comerciale și stimulentele financiare.
n
n
n
n
nn
Ce înseamnă acest proces pentru buzunarul tău
nn
V-ați gândit vreodată de ce un bilet de avion către o capitală europeană poate costa uneori mai puțin decât o călătorie cu trenul în interiorul țării? Răspunsul stă tocmai în aceste negocieri financiare dintre aeroporturi și operatori. Impactul unei decizii la nivel înalt se traduce direct în costurile suportate de pasageri. Pentru un zbor de familie cu patru bilete, anularea reducerilor de taxe aeroportuare și transferarea lor în prețul biletului ar putea însemna lejer 300-400 de lei în plus la costul total al vacanței.
n
Miza dosarului depășește însă cazul}…
