MApN explica de ce a refuzat oferta Damen Galati. Banii merg spre Santierul Mangalia
Ministerul Apărării Naționale a explicat oficial marți motivul pentru care a tăiat de pe listă oferta olandezilor de la Damen Galați. Decizia vizează achiziția de nave militare finanțate prin programul european SAFE. Olandezii propuseseră un preț mai mic, dar armata spune că navele lor veneau practic goale, fără sisteme esențiale de luptă.
Nave fără radare și rachete
„Oferta Damen se referă la o comparație cu alte produse decât cele incluse în SAFE, comparația fiind irelevantă. Damen are în vedere un proiect constructiv de navă MOPV 2600 care nu este optimizat pentru a îndeplini complet misiunile de luptă specificate în cerințele operaționale aprobate pentru proiectul SAFE, în special în ceea ce privește capabilitățile de luptă antisubmarin”, a transmis Ministerul Apărării Naționale.
Până la urmă, lucrurile se reduc la matematică simplă.
Dar ce lipsea mai exact de pe nava propusă în 2025? Lista este lungă. Vorbim despre sistemul de conducere a focului, aparatura de detecție CBRN, sonarul de chilă, sistemul complet de comandă și control, apărarea apropiată (CIWS), rachetele antiaeriene (RAM) și sistemul de lansare a torpilelor.
„Toate aceste sisteme sunt incluse în configurația definită prin specificația tehnică de achiziție aprobată pentru proiectul SAFE și costul lor se regăseste în valoarea aprobată de Parlament, nu însă și în cele transmise de Damen. si oferta Damen a fost analizată comparativ în anul 2025, în procesul de luare a deciziei privind achiziția corvetei ușoare HISAR, și în acest context decizia fiind justificată”, au precizat oficialii MApN.
Cum se împart miliardele din programul european
România a prins a doua cea mai mare felie din programul Security Action For Europe (SAFE), adică peste 16,6 miliarde de euro. Banii vin sub formă de credite cu o dobândă extrem de mică, de doar 3%.
Și unde se duc acești bani? Grosul sumei, 9,53 miliarde de euro, merge spre înzestrarea Armatei Române. Alte 4,2 miliarde ajung la Ministerul Transporturilor pentru Autostrada Moldovei (Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret), iar 2,8 miliarde sunt destinate Ministerului Afacerilor Interne.
Așa cum a relatat Mediafax luni seară, Ministerul Apărării are pe masă 21 de proiecte majore pe acești bani.
„Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică sunt în derulare, comisiile de evaluare nominalizate și experții cooptați din cadrul structurilor MApN având deplina responsabilitate a derulării acestora, funcționând independent și acționând în mod imparțial și obiectiv, cu respectarea prevederilor legale incidente în domeniul achizițiilor publice”, a transmis ministerul.
„După primirea aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAȚ) și a aprobării prealabile a Parlamentului României, Direcția Generală pentru Armamente, în aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2025 cu modificările și completările ulterioare, a transmis operatorilor economici aprobați de CSAT pentru fiecare proiect SAFE, invitațiile de participare la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.MApN nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție prin raportare la prevederile documentației de atribuire aprobate și care contravin principiului eficienței utilizării fondurilor publice”, au adăugat oficialii.
Salvarea pentru Șantierul Mangalia
Iar refuzul ofertei de la Galați mută reflectoarele pe litoral. Mai exact, pe Șantierul Naval Mangalia, intrat recent în faliment. Aici intervine planul Guvernului de a produce navele (două de patrulare maritimă și două vedete pentru scafandri) la nivel local, sub umbrela Rheinmetall.
Ministrul Radu Miruță explicase încă din ianuarie diferențele de preț. „Prețul este influențat de dotările navei respective. Există în criteriile operaționale pe care Ministerul Apărării le-a transmis, detaliat, linie cu linie, ce tip de dotare este necesară pentru nava pe care Ministerul Apărării are de gând să o achiziționeze și de-acolo se poate compune corectitudinea prețului. (…) Sunt nişte caracteristici care au legătură cu lungime, lățime, adâncime, tonaj, radare, tehnologie de tragere, lucrurile astea costă diferit de la opțiune la opțiune”, a declarat ministrul.
Tot el a punctat clar strategia statului (care deține 51% din șantierul de la Mangalia, restul de 49% fiind la Damen).
„Nu se consideră eligibile șantiere, se consideră eligibile companii care au capacitate să producă. Așa cum am anunțat de la Ministerul Economiei, este o preocupare majoră ca Şantierul Naval Mangalia, 2 Mai să fie implicat în producerea componentelor navale”, a precizat Radu Miruță.
„Nu este o opțiune din partea MApN, Cancelariei, MAI, dacă semnează cu o firmă care are codul fiscal 123 sau 321. Se vor stabili niște criterii operaționale, se vor stabili niște criterii de localizare și se va lua o decizie în acest grup de lucru al statului român cu privire la suma acestor criterii, care trebuie îndeplinite de toată lumea care beneficiază, mă rog, de capacități de producție”, a explicat oficialul.
Să fim serioși, miza politică și socială la Mangalia este uriașă. După aprobarea proiectelor în Parlament, Miruță a fost mult mai direct.
„Am promis când eram la Ministerul Economiei oamenilor de la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai că vor avea activitate în continuare acolo și șantierul va fi salvat. Acela a fost momentul în care în SAFE au fost introduse patru nave care costă azi in jur de un miliard de euro, cu condiția mnționată și aprobată azi în Parlamentul României de la se face la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai, care să fie modernizat și administrat de cei de la Rheinmetall, care au fost asignați (desemnați, en.) de CSAT și Parlamentul României să se ocupe de asta. Este singura variantă ca Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, după ce a fost exemplu de manual despre cum statul român să își bată joc de el, să fie salvat ș cel mai mare șantier naval dintr-o țară a Uniunii Europene, la malul Mării Negre, într-o țară membră NATO, aproape de o zonă de risc atât pentru România, cât și pentru UE și NATO, are astăzi un nou început”, a declarat Miruță.
Pentru cele două nave de patrulare MOPV a fost alocată o sumă estimată la 836 de milioane de euro fără TVA. Pentru cele două vedete destinate scafandrilor bugetul aprobat este de 84 de milioane de euro fără TVA, operatorul economic indicat fiind NVL B.V. & Co. KG/Rheinmetall Naval Systems.
