Apărarea României, la răscruce – 43% vor control național, 42% se uită spre UE

Când vine vorba de armată și securitate, România este o țară ruptă în două. O falie aproape perfectă desparte tabăra celor care vor ca deciziile să rămână exclusiv la București de cea a românilor care cer o implicare mult mai puternică a Uniunii Europene în protecția militară, conform Adevărul.

Cifrele sunt clare. Și aproape egale. Conform celui mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research, realizat în ianuarie 2026, 43,2% dintre români consideră că statele membre trebuie să păstreze integral controlul asupra securității. De cealaltă parte, 41,7% sunt de părere că Uniunea Europeană ar trebui să preia mai multe responsabilități. Practic, o națiune în echilibru precar, cu un procent de 15,1% care preferă să nu se pronunțe.

Cine trage spre Bruxelles și cine se agață de suveranitate

Tabăra pro-integrare militară europeană are un profil bine conturat. Aici se regăsesc în special votanții partidelor PNL și USR. Alături de ei sunt tinerii cu vârste sub 30 de ani. Aceștia din urmă, crescuți într-o Românie deja membră a UE, manifestă o deschidere naturală față de o integrare mai profundă, inclusiv în domeniul considerat până nu demult un pilon al suveranității naționale.

RecomandariOana Toiu reafirma parcursul european al Romaniei. Investitii in apararea aeriana

De cealaltă parte a baricadei se află, implicit, susținătorii unei linii mai tradiționale. Ei văd armata și deciziile strategice de apărare ca fiind atribute exclusive ale statului român. Această diviziune nu reflectă doar opțiuni politice diferite, ci și viziuni fundamental opuse despre locul României în arhitectura de securitate a continentului.

Mai mult decât o alegere: „Confuzia strategică” a unei națiuni

Ar fi o greșeală să interpretăm aceste procente ca pe o simplă alegere între două opțiuni clare. Asta avertizează Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research. El susține că sondajul măsoară, de fapt, altceva. O stare de spirit mult mai complexă.

„Opinia publică exprimă nu o alegere între două opțiuni, ci dificultatea de a construi o narațiune coerentă despre propria poziție în ierarhia puterii europene”, explică Ștefureac. Lipsa unei majorități clare, spune el, indică un „deficit de leadership simbolic”. Surprinzător sau nu, se pare că nimeni nu a reușit să explice românilor ce înseamnă, concret, o securitate delegată la nivel european. Potrivit sociologului, sondajul „măsoară mai degrabă confuzia strategică a elitei transmisă populației, decât o opinie autonomă matur structurată”.

RecomandariApărarea României costă 8 milioane de dolari per țintă doborâtă cu sistemul Patriot

Între frica de război și reflexul identitar

Ce se ascunde, de fapt, în spatele acestor cifre reci? Oamenii simt că trăiesc într-o lume tot mai periculoasă, dar nu știu exact cine ar trebui să îi apere. Această ambivalență, crede Remus Ștefureac, este cheia întregii situații.

România se află într-o stare de confuzie. Oamenii simt pericolul. Dar nu au un model clar despre cine este, la finalul zilei, garantul real al securității lor. Ștefureac descrie perfect acest blocaj: „Opinia publică oscilează între nevoia de protecție externă și reflexul de control național, ceea ce indică nu o alegere ideologică, ci o tensiune psihologică între frică și identitate”.

Un gol de leadership? De ce e NATO văzut ca o „derobare”

Analiza sociologului merge și mai adânc, atingând un punct sensibil al discursului public din România. Apartenența la NATO, pilonul de bază al securității naționale, este adesea prezentată greșit publicului larg. În loc să fie văzută ca o asumare de responsabilități într-o alianță puternică, a fost promovată mai degrabă ca o externalizare a apărării.

RecomandariViitorul diplomației începe la București: Elevii preiau controlul la LTSM MUN 2026 în Senatul României

Remus Ștefureac punctează că apartenența la NATO este „cel mai adesea promovată ca o derobare de responsabilitățile apărării țării, nu a ca o asumare curajoasă a acestora”. Acest mod de a gândi, transmis de la elite la populație, ar putea explica de ce românii ezită să delege și mai multă autoritate către o altă structură supranațională, fie ea și Uniunea Europeană.

Barometrul Informat.ro – INSCOP Research a fost realizat telefonic, prin metoda CATI, pe un eșantion de 1100 de persoane, în perioada 12-15 ianuarie 2026. Marja de eroare a sondajului este de 3%, la un nivel de încredere de 95%.