Dintre veniturile românilor o mare parte ajunge direct în vistieria statului. Din datele publicate marți 7 octombrie de Institutul Național de Statistică (INS), procentul de 37,1% din banii câștigați de populație merg către taxe, impozite, contribuții și cotizații, în timp ce doar 33,3% sunt cheltuiți pe alimente și băuturi nealcoolice.
În același timp, cheltuielile lunare ale gospodăriilor continuă să crească. În al doilea trimestru al anului 2025, media națională a fost de 7.580 de lei pe gospodărie (echivalentul a 3.051 lei per persoană), în creștere cu 5,3% față de începutul anului.
Iar diferențele dintre mediul urban și cel rural rămân însă uriașe.
Câți bani cheltuie românii pe mâncare și taxe?
În mediul urban, o gospodărie a cheltuit în medie 9.383 de lei pe lună, de 1,4 ori mai mult decât în mediul rural. Un adult care locuiește la oraș are nevoie, din informaţiile INS, de 3.868 de lei lunar pentru acoperirea cheltuielilor curente — cu 50% mai mult decât o persoană din mediul rural.
Consumul de produse din resurse proprii, cum ar fi cele provenite din grădini, ferme sau gospodării individuale, a avut o valoare medie de 463 lei lunar, în scădere cu 1% față de trimestrul precedent.
Per total, INS arată că peste 59% din cheltuielile totale sunt destinate consumului, iar 34% reprezintă taxe și contribuții către stat. Restul, adică în jur de 2%, merge către activitățile de producție din gospodărie.
Statul este principalul beneficiar al veniturilor populației
Structura cheltuielilor arată clar că românii plătesc mai mult la stat decât pentru mâncare. Ponderea taxelor și impozitelor ajunge la 37,1% în mediul urban, în timp ce în mediul rural predomină consumul din resurse proprii, care reprezintă 10,6% din total.
Însă, în privința destinației cheltuielilor de consum, alimentele și băuturile nealcoolice (1.592 lei lunar/gospodărie) sunt în top, reprezentând 33,3% din totalul cheltuielilor. Pe următoarele locuri se află locuința, utilitățile și combustibilii (13,7%), îmbrăcămintea și încălțămintea (8,2%) și transportul (7,1%).
Cel mai mic buget este direcționat către educație — doar 31 lei lunar per gospodărie, adică 0,7% din totalul cheltuielilor.
Veniturile cresc, dar și costurile vieții
Din punct de vedere comparativ, veniturile totale ale gospodăriilor din România au fost, în trimestrul II 2025, de 9.502 lei pe lună (3.824 lei pe persoană), iar cheltuielile au atins 8.042 lei, reprezentând 84,6% din venituri. Comparativ cu anul trecut, s-au înregistrat creșteri de peste 15% atât la venituri, cât și la cheltuieli.
De altfel, cea mai mare parte a veniturilor provine din salarii și alte drepturi salariale (69,1%), urmate de prestațiile sociale (19,4%) și veniturile în natură (6%). În mediul urban, veniturile sunt cu 40% mai mari decât în mediul rural — 11.091 lei față de 7.700 lei —, iar diferențele se reflectă direct în nivelul de trai.
Salariile reprezintă 75,2% din veniturile totale în orașe, față de doar 59,5% la sate, unde veniturile sociale și produsele din resurse proprii au o pondere mai mare.
În concluzie, deși veniturile românilor sunt în creștere, statul rămâne principalul beneficiar al muncii lor, în timp ce hrana, locuința și educația înghit restul bugetului.
