Asociații civice cer rol sporit pentru CSM și INM în justiție
Mai multe asociații civice au propus modificări legislative menite să consolideze rolul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și al Institutului Național al Magistraturii (INM) în sistemul judiciar. Printre propunerile avansate se numără transmiterea în direct a ședințelor de judecată și introducerea avizului obligatoriu al CSM la numirea șefilor de parchete, conform informațiilor publicate de Adevărul.
Numirea șefilor de parchete, cu aviz obligatoriu CSM
Modificările propuse vizează numirea șefilor de parchete de către Președintele României, la propunerea ministrului Justiției. Un element central al propunerii este introducerea avizului conform al Secției pentru Procurori a CSM, care ar deveni obligatoriu. Candidații pentru aceste funcții ar trebui să aibă o vechime minimă de 12 ani în funcția de procuror sau judecător. Mandatul ar fi de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, urmând aceeași procedură.
Propunerea prevede că un aviz negativ din partea CSM ar bloca procedura de numire, fără posibilitatea de a propune din nou aceeași persoană. „În cazul emiterii unui aviz negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiţiei nu poate continua procedura de numire pentru funcţia respectivă, putând declanşa o nouă procedură în urma căreia nu poate fi propusă aceeaşi persoană pentru care s-a emis aviz negativ”, se arată în documentul citat.
Ministrul Justiției poate continua procedura după un aviz favorabil al Secției pentru procurori a CSM sau la expirarea termenului prevăzut. Ulterior, acesta va transmite Președintelui României propunerea de numire, însoțită de documentele necesare.
Președintele României are dreptul de a refuza motivat numirea în funcțiile de conducere. „Preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la art. 3 alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emit în maximum 30 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiţiei”, se mai arată în propunere.
Rolul procurorilor în cariera judecătorilor
Potrivit propunerilor, procurorii ar urma să aibă un rol mai important în evoluția carierei judecătorilor, prin implicarea Secției de procurori a CSM în diverse proceduri. Această idee a generat dezbateri și nu a fost întotdeauna primită favorabil de judecători.
Institutul Național al Magistraturii ar urma să fie implicat în procedura de avansare a judecătorilor. INM ar avea un rol de mediator și administrativ, conform propunerilor.
CSM, prin intermediul INM, ar urma să organizeze concursul pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Plenul CSM va valida rezultatele și poate invalida concursul în caz de fraudă sau nerespectarea legii. Promovarea se va face strict pe secția pentru care s-a candidat, în ordinea notelor obținute.
Candidații la concurs ar putea beneficia de concediu de studiu plătit. „Judecătorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite, pentru pregătirea şi susţinerea concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform legii, cu condiţia de a se prezenta la concurs”, prevede propunerea.
Delegarea judecătorilor și dosarele cu risc de prescriere
Propunerile includ prevederi speciale privind delegarea judecătorilor. Dacă un judecător care urmează să fie mutat cu delegare la o altă instanță are în judecată un dosar care s-ar putea prescrie în următoarele 12 luni, mutarea ar fi suspendată până la soluționarea cauzelor respective.
„În cazul în care, pe rolul completului în materie penală sunt dosare a căror obiect îl constituie fapte care se prescriu în termen de 12 luni de la data aprobării delegării, delegarea judecătorului se suspendă până la soluționarea respectivelor cauze. Dosarele aflate pe rolul respectivului complet, a căror obiect îl constituie fapte care se prescriu într-un termen de peste 12 luni de la data aprobării delegării, se transferă de îndată la un alt complet de judecată”, se arată în document.
Libertatea de exprimare a magistraților
Magistrații ar avea posibilitatea de a se exprima public cu privire la aspecte legate de sistemul judiciar. „Nu constituie interdicție de natură a atrage sancționarea disciplinară exercitarea libertății de exprimare de către judecători și procurori, în măsura în care aceasta privește: a) dezbaterea publică a unor chestiuni referitoare la buna funcționare a sistemului de justiție; b) apărarea independenței justiției, a statului de drept și a ordinii constituționale; c) semnalarea unor disfuncționalități instituționale sau legislative care afectează actul de justiție”, se precizează în propunere.
Transmiterea live a ședințelor de judecată
O altă propunere prevede transmiterea în direct a ședințelor de judecată. „Transmiterea în direct prevăzută la alin. (41) se realizează la cererea uneia dintre părți sau din oficiu, cu respectarea următoarelor garanții procedurale obligatorii: a) protecția datelor cu caracter personal și a identității victimelor, martorilor vulnerabili și minorilor, inclusiv prin anonimizare, distorsionare audio-video sau limitarea cadrului de filmare; b) excluderea de la transmitere a deliberării, care rămâne secretă în toate cazurile”, se arată în document.
Completul de judecată poate refuza, în mod excepțional, transmisiunea în direct, printr-o încheiere motivată. Motivele includ: siguranța participanților la proces, protecția minorilor, existența unor informații clasificate sau confidențiale și menținerea ordinii publice. „(43) Completul de judecată poate refuza, în mod excepțional, transmisiunea în direct, printr-o încheiere motivată, în următoarele situații: a) siguranța participanților la proces; b) protecția minorilor; c) existența unor informații clasificate sau confidențiale potrivit legii; d) menținerea ordinii publice”, prevede documentul citat de Adevărul.
