Astronomii au identificat o gaură neagră considerată ”veriga lipsă” în înţelegerea acestor regiuni din spaţiu

O echipă de cercetători a identificat o gaură neagră de dimensiuni medii, considerată „veriga lipsă” în înțelegerea acestor entități cosmice, care a distrus o stea ce s-a apropiat prea mult, conform unui raport publicat miercuri de Reuters.

Folosind datele furnizate de telescopul spațial Hubble și de două observatoare cu raze X, cercetătorii au determinat că această gaură neagră are o masă de peste 50.000 de ori mai mare decât cea a Soarelui și se află la o distanță de 740 de milioane de ani-lumină de Terra, într-o galaxie pitică, care conține semnificativ mai puține stele comparativ cu Calea Lactee.

Găurile negre sunt obiecte extrem de dense, având forțe gravitaționale atât de intense încât nici măcar lumina nu poate scăpa din ele.

Aceasta este una dintre puținele găuri negre cu „masă intermediară” descoperite până acum, fiind mult mai mică decât găurile negre supermasive din centrul galaxiilor mari, dar semnificativ mai mare decât găurile negre de masă stelară, care se formează prin colapsul stelelor masive.

„Am confirmat că un obiect pe care l-am identificat inițial în 2010 este, de fapt, o gaură neagră cu masă intermediară care a devorat o stea aflată în trecere”, a declarat astrofiziciana Natalie Webb de la Universitatea din Toulouse, coautoare a studiului publicat recent în Astrophysical Journal Letters.

RecomandăriAstronomii au descoperit o gaură neagră în stare latentă, care orbitează în jurul unei stele „vii”

Se estimează că steaua avea aproximativ o treime din masa Soarelui, a adăugat Webb.

Conform specialistei, cercetătorii au căutat timp de patru decenii găuri negre cu mase intermediare, iar în prezent sunt cunoscute mai puțin de zece exemple, deși este posibil ca numărul lor să fie mai mare.

„Astfel, descoperirea unei noi găuri negre de acest tip este extrem de importantă. De asemenea, procesul prin care o gaură neagră înghite o stea se întâmplă, în medie, o dată la aproximativ 10.000 de ani în orice galaxie, ceea ce face aceste evenimente foarte rare”, a explicat Webb.

RecomandăriGaura neagră de la Iași se adâncește. Primăria riscă să piardă 250.000 de euro pe greșeli

Gaura neagră supermasivă din centrul Caii Lactee are o masă de 4 milioane de ori mai mare decât Soarele și se află la 26.000 de ani-lumină de Terra.

Cea mai apropiată gaură neagră de masă stelară se află la aproximativ 6.000 de ani-lumină de planeta noastră.

Un an-lumină reprezintă distanța parcursă de lumină într-un an, echivalentă cu 9,5 trilioane de kilometri.

Potrivit lui Webb, găurile negre de masă intermediară constituie „veriga lipsă” în înțelegerea diverselor tipuri de găuri negre.

Cercetătorii știu cum se formează găurile negre de masă stelară, cu o masă de aproximativ trei până la o sută de ori mai mare decât cea a Soarelui, dar nu au claritate asupra modului în care apar găurile negre de masă intermediară. Se suspectează că acestea s-ar fi dezvoltat din găurile negre de dimensiuni mai mici. „Fără a găsi astfel de obiecte, nu am putut valida această teorie”, a afirmat Webb.

Găurile negre cu masă intermediară au fost greu de identificat.

„Cea mai plauzibilă explicație este că ele se găsesc în medii cu puțin gaz, ceea ce le limitează accesul la materie și le face mai greu de observat, deoarece emit mai puține radiații”, a subliniat astronomul Dacheng Lin de la Universitatea din New Hampshire, autor principal al studiului.