O exoplanetă gazoasă, mai mică decât Neptun, are nori de apă în atmosfera sa
Un grup de trei echipe de astronomi își concentrează atenția asupra exoplanetei K2-18b, o planetă gazoasă de dimensiuni mai reduse decât Neptun, dar care conține nori de apă lichidă în atmosfera sa, asemănători celor de pe Terra, conform unui raport publicat luni de Space.com.
În luna septembrie, două dintre aceste echipe au anunțat descoperirea apei lichide în atmosfera K2-18b, o realizare semnificativă în căutarea planetelor care ar putea susține viața. Totuși, prezența apei nu garantează existența vieții; alți factori, precum temperatura și presiunea, joacă un rol crucial. Recent, o a treia echipă a sugerat că condițiile de presiune a apei lichide pe această planetă ar putea fi favorabile pentru apariția vieții.
„Am realizat de la început că această planetă reprezintă o oportunitate unică”, a declarat Björn Benneke, astronom la Universitatea din Montreal. Benneke a condus una dintre echipele care a publicat rezultatele analizei atmosferei K2-18b, un studiu realizat în septembrie 2019 și publicat în decembrie în Astrophysical Journal Letters. De asemenea, el a prezentat aceste descoperiri la o conferință organizată în ianuarie de Societatea Americană de Astronomie.
Utilizând datele obținute de telescoapele spațiale Hubble și Spitzer, Benneke și colegii săi au observat K2-18b de 12 ori pe parcursul a trei ani, acumulând informații precise despre atmosfera sa.
Deși cercetătorii au studiat anterior atmosfere ale altor exoplanete, acestea erau, în general, mai mari decât K2-18b, care este considerată o planetă gazoasă de dimensiuni reduse – având o dimensiune de doar 2,6 ori mai mare decât Pământul și o masă de 8,5 ori mai mare. Dimensiunile reduse ale acestei planete au complicat observațiile.
„Nimic similar nu a fost realizat până acum”, a subliniat Benneke.
K2-18b se află la o distanță de 110 ani lumină în constelația Leo, orbitând o stea mică, dar activă. Deși această stea este mai mică decât Soarele, perioada orbitală de 33 de zile a K2-18b sugerează că planeta primește o cantitate similară de energie de la steaua sa, comparabilă cu cea pe care Pământul o primește de la Soare.
Prin observațiile efectuate cu telescoapele Hubble și Spitzer, Benneke și echipa sa au reușit să identifice semnătura chimică a apei în atmosfera exoplanetei. „Chiar și mai fascinant a fost faptul că am descoperit un strat de nori în atmosfera acestei planete”, a adăugat Benneke.
Primele indicii au fost obținute atunci când astronomii au observat că lumina stelei care trece prin atmosfera K2-18b se oprește brusc la o anumită altitudine. Folosind modele computerizate, Benneke și colegii săi au concluzionat că, la acea altitudine, condițiile de presiune și temperatură sunt ideale pentru existența apei în stare lichidă.
„Singura explicație plauzibilă este că aceștia sunt nori de apă lichidă, foarte asemănători celor din atmosfera Pământului”, a explicat Benneke.
Pe măsură ce acești nori devin suprasaturați cu picături de apă, ei generează precipitații. Totuși, aceste ploi nu ajung niciodată la suprafață, ci se evaporă în straturile superioare ale atmosferei, unde condițiile de temperatură și presiune le permit să se transforme din nou în vapori. Deși atmosfera K2-18b îndeplinește condițiile necesare pentru formarea norilor de apă, similar cu Pământul, această planetă nu are o suprafață solidă și este clasificată ca o planetă gazoasă sub-neptuniană, un tip de planetă care este, probabil, cel mai frecvent întâlnit în galaxie. Se estimează că aproximativ 75% din planetele din Calea Lactee sunt sub-neptuniene.
Planetele sub-neptuniene au mase mai mari decât Pământul, dar mai mici decât Neptun. În Sistemul Solar nu există o astfel de planetă. Studiul planetelor din clasa K2-18b poate oferi astronomilor o înțelegere mai profundă a formării și evoluției acestor tipuri de planete. „Dacă dorim să înțelegem planetele în general și diversitatea corpurilor planetare, este esențial să studiem cele mai comune dintre ele”, a concluzionat Benneke.
Sursa: Financiarul.ro.
