Avertisment MADR pentru 700.000 de fermieri prinși între reguli verzi și importuri
Secretarul de stat MADR, Emil Florian Dumitru, a tras un semnal de alarmă dur la Conferința Economedia & G4Food, acuzând o „criză de încredere” generalizată care macină agricultura românească. Fermierii sunt prinși la mijloc, între cerințele stricte de ecologizare impuse de Bruxelles și o concurență neloială venită din importuri, o situație care blochează orice dezvoltare.
O criză de încredere pe toate planurile
Oficialul de la Ministerul Agriculturii a vorbit fără ocolișuri despre problema fundamentală care afectează întregul sistem. „Cred că principala criză suprapusă, la care ar trebui să avem niște răspunsuri, este criza de încredere. Pentru că, vă dau câteva exemple concrete. Încrederea statelor membre în politica Uniunii Europene, vis-a-vis de ecologizarea agriculturii. Încrederea statelor membre în ceea ce înseamnă alocarea bugetului PAC post 2027, care a cunoscut o scădere semnificativă de la 385 de miliarde de euro la 293 de miliarde, aproximativ. Încrederea fermierilor că procesatorii respectă și împart echitabil profitul pe filiera de produs sau încrederea între procesatori și comercianți. Încrederea fermierilor în statul român”, a declarat Emil Florian Dumitru.
Dar cum se traduce asta, pe bune, pentru fermierul de rând? Simplu. Acesta este pus într-o situație imposibilă. „Vreți să fim cât mai verzi, să respectăm toate regulile, dar, în egală măsură, semnați acorduri de liber schimb, unde ne puneți în competiție neloială cu alte produse din Europa, cu alte produse din țări terțe. Lucru care nu va face altceva decât să slăbească și mai mult încrederea statelor membre în capacitatea Uniunii Europene de a gestiona politici la nivel european care să fie credibile”, a acuzat reprezentantul MADR.
Radiografia dură a agriculturii românești
Dincolo de declarații, cifrele prezentate de secretarul de stat pictează un tablou îngrijorător al dezechilibrelor din sistem. V-ați gândit vreodată câți dintre agricultorii noștri produc, de fapt, pentru piață într-un mod organizat?
„România are undeva la 700.000 de agricultori care depun anual o cerere unică de plată pe suprafață și, din 700.000 de agricultori, doar 76.000 de fermieri sunt într-o formă de organizare fiscală care produc pentru piață într-un sistem organizat. (…) România are între 1 și 2 hectare suprafețe care sunt declarate la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, 212.000 de agricultori care depun anual această cerere, practic 30% din numărul de agricultori, pentru o suprafață de 306.000 de hectare, adică puțin peste 3,2% din suprafața declarată”, a explicat acesta.
O fragmentare extremă,
Prețul laptelui, un exemplu concret
Unul dintre cele mai clare exemple ale presiunii la care sunt supuși producătorii români vine din sectorul laptelui. Prețurile sunt în cădere liberă, iar fermierii sunt la un pas de a vinde în pierdere.
„Procesatorii i-au notificat că vor primi de la 2,2-2,5 lei pe litru de lapte conform, la 1,7-1,8 lei pe litru de lapte. Practic este o scădere care îi face necompetitivi pe fermierii noștri și vor fi nevoiți să vândă sub prețul de cost”, a detaliat Dumitru.
Și în timp ce la noi se întâmplă asta, alte state membre intervin prompt pentru a-și proteja producătorii. „Ungaria, care are un grad de autosuficiență de 120% (adică produce mai mult decât consumă), deja a anunțat că vor acorda un sprijin echivalent de 200 de lei pe tona de lapte comercializat”, a arătat oficialul, subliniind nevoia de intervenție pentru protejarea fermierilor.
Potențial uriaș, dar neexploatat
Numai că, dincolo de problemele actuale, România rămâne un gigant agricol cu un potențial imens. Secretarul de stat a subliniat că regândirea strategiei și restabilirea încrederii ar putea schimba complet datele problemei.
„Dacă vom avea încredere că România este al cincilea stat agricol la nivel european cu un potențial uriaș, cu o resursă de apă pe care alte state nu o au și cu o retehnologizare și o regândire a integrării materiei prime, cu siguranță putem să discutăm că agricultura României poate deveni un furnizor de hrană la nivel regional și putem fi niște actori relevanți inclusiv pe piața mondială de export de produse agroalimentare”, a conchis oficialul.
