Avertisment pentru romanii care calatoresc in Europa. 3 morti pe o croaziera
Un focar de hantavirus la bordul navei olandeze de croazieră MV Hondius a îmbolnăvit până acum opt persoane, ucigând trei dintre ele. Autoritățile medicale au confirmat deja cinci cazuri, în timp ce alte trei sunt suspecte. Evoluția rapidă a situației a alertat agențiile internaționale de sănătate.
Diferentele fata de pandemia recenta
Panica s-a instalat rapid printre pasageri, mulți făcând imediat paralele cu primele luni din 2020. Iar acest lucru este perfect de înțeles. V-ați gândit vreodată cât de repede ne revin în minte imaginile cu navele blocate în porturi la începutul pandemiei?
„Acesta nu este coronavirus”, a declarat Maria van Kerkhove, director pentru pregătirea pentru epidemii și pandemii la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), într-o conferință de presă din 7 mai despre focar. „Vreau să fiu fără echivoc aici; acesta nu este SARS-CoV-2 și nu este începutul unei pandemii de COVID.”
Oficialul a adăugat clarificări suplimentare referitoare la modul de acțiune al bolii. „Acesta nu este COVID, aceasta nu este gripă; se răspândește foarte, foarte diferit.”
Cum se transmite virusul Andes
Tulpina implicată în acest focar este o formă rară cunoscută sub numele de virusul Andes. E drept că hantavirusul are o rată de mortalitate de până la 40% și se transmite în mod normal când oamenii intră în contact cu rozătoare infectate sau cu excrețiile acestora, afectând grav sistemul respirator și uneori rinichii. Numai că virusul Andes, descoperit în America de Sud, este singurul hantavirus care se poate răspândi de la o persoană la alta fără contact direct cu rozătoarele.
„În focarele anterioare de virus Andes, transmiterea între oameni a fost asociată cu un contact strâns și prelungit, în special în rândul membrilor gospodăriei, al partenerilor intimi și al persoanelor care acordă îngrijiri medicale”, a explicat Tedros Ghebreyesus, directorul general al OMS, în timpul briefingului. „Acesta pare să fie cazul în situația actuală.”
Site-ul OMS precizează clar că transmiterea bolii are loc cel mai probabil în faza incipientă, „când virusul este mai transmisibil”.
Într-un material amplu publicat recent de Time, se arată că primele două cazuri confirmate participaseră la o excursie de observare a păsărilor prin Argentina, Chile și Uruguay înainte de croazieră, vizitând zone unde trăiesc rozătoarele purtătoare. Această mobilitate internațională ridică semne de întrebare și pentru noi. Când un pasager infectat aterizează pe un aeroport mare din Europa, riscul ca virusul să ajungă în câteva ore pe Otopeni sau la Cluj printr-un zbor de legătură devine o realitate matematică, nu doar un scenariu teoretic.
Evolutia focarului si masurile de izolare
Cum stau lucrurile la bord în acest moment? Nava se îndreaptă spre Insulele Canare, unde pasagerii și echipajul ar trebui să debarce. Tedros Ghebreyesus a precizat că nimeni de la bord nu prezintă simptome în prezent. Oamenii au fost rugați să rămână în cabinele lor, care au fost igienizate. Un expert OMS, doi medici din Olanda și specialiști de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor au urcat la bord în Capul Verde pentru a evalua pasagerii și a stabili un plan sigur de debarcare.
Abdirahman Mahamud, șeful operațiunilor de alertă și răspuns la urgențe de sănătate din cadrul OMS, a punctat că focarul actual „se simte destul de familiar cu focarul din 2018 din Argentina”, care a înregistrat 34 de cazuri. El a adăugat o notă de calm: „nu anticipăm o epidemie mare. Cu experiența pe care o au statele noastre membre și cu acțiunile pe care le-au întreprins, credem că nu ar trebui să ducă la lanțuri de transmitere ulterioare.”
Dar situația rămâne fluidă pe termen mediu.
„Având în vedere că perioada de incubație pentru Andes poate fi de până la șase săptămâni, este posibil să fie raportate mai multe cazuri”, a avertizat Ghebreyesus. „Deși acesta este un incident grav, OMS evaluează riscul pentru sănătatea publică ca fiind scăzut.”
Traseul pasagerilor si implicatiile globale
Cifrele vorbesc de la sine.
Până acum, pasageri din 12 țări (Canada, Danemarca, Germania, Olanda, Noua Zeelandă, Sfântul Kitts și Nevis, Singapore, Suedia, Elveția, Turcia, Marea Britanie și SUA) au debarcat la o oprire în Sfânta Elena. Deoarece virusul nu este comun, OMS a trimis 2.500 de kituri de diagnosticare din Argentina către laboratoare din cinci țări. Un bărbat este internat la terapie intensivă în Africa de Sud, dar starea lui se îmbunătățește, potrivit Mariei van Kerkhove. Alți trei pacienți au fost evacuați de pe navă pe 6 mai. Doi sunt stabili, iar unul nu are simptome. Până la urmă, cel mai recent caz confirmat este al unui bărbat care a coborât în Sfânta Elena, a zburat la Zurich și a dezvoltat simptome abia acolo, testele elvețiene confirmând infecția cu virusul Andes.
Deși SUA are pasageri la bord, CDC nu a organizat briefinguri publice. Instituția americană a emis doar o declarație scurtă pe 6 mai, precizând că „Administrația monitorizează îndeaproape situația” și „colaborează strâns cu partenerii noștri internaționali pentru a oferi asistență tehnică și îndrumare pentru a reduce riscul”.
Focarul lovește într-un moment diplomatic extrem de delicat. Atât SUA, cât și Argentina (țara cu cea mai mare experiență în gestionarea acestui virus) și-au retras apartenența la OMS la începutul acestui an, decizia americană urmând să intre în vigoare în 2025.
„Acesta este motivul pentru care o platformă precum OMS este foarte, foarte importantă”, a concluzionat Ghebreyesus în fața jurnaliștilor. „Din cauza evenimentului care are loc acum, în care sunt afectate atât Argentina, cât și SUA, cred că își vor reconsidera deciziile, deoarece pot vedea cât de importantă este universalitatea pentru securitatea sănătății. Pentru că virușilor nu le pasă de politicile noastre. Virușilor nu le pasă de granițele noastre. Sper că aceasta ar putea fi o lecție bună pentru întreaga lume, pentru că solidaritatea este cea mai bună imunitate a noastră.”
