BNR avertizează – rata inflației va crește până în iunie 2026 din cauza carburanților

Banca Națională a României estimează că rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026, atingând valori mai mari decât cele prognozate anterior. Principala cauză este scumpirea carburanților, pe fondul creșterii cotațiilor la petrol. Anunțul vine în contextul în care inflația a continuat să scadă lent în primele două luni ale anului, ajungând la 9,31% în februarie.
Efectele se vor suprapune peste cele generate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energie.
Potrivit datelor BNR, descreșterea din debutul anului a fost determinată de scăderile de preț la energia electrică și gazele naturale. Acestea au fost însă parțial contrabalansate de scumpiri pe segmentele LFO, prețuri administrate, produse din tutun și combustibili. Și rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a oprit creșterea și a înregistrat o mică scădere, la 8,3% în februarie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025. În același timp, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) s-a redus la 8,3% în februarie, de la 8,6% în decembrie 2025.
RecomandăriFormula pe bază a salariul minim reprezintă suma dintre rata inflaţiei şi creşterea reală a productivităţii munciiÎnsă rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 8,1% în februarie, de la 7,3% în decembrie 2025.
Activitatea economică dă semne de redresare, dar PIB-ul scade
Analizele BNR indică o ușoară redresare a activității economice în primul trimestru din 2026 față de trimestrul precedent. totusi, dinamica anuală a PIB a înregistrat o nouă scădere. În luna ianuarie 2026, vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor prestate populației și-au accentuat puternic declinul în termeni anuali. Volumul lucrărilor de construcții a continuat să descrească alert, reintrând moderat în teritoriul negativ.
producția industrială și-a amplificat contracția, iar exporturile de bunuri și servicii au intrat în teritoriul negativ. Deficitul comercial și-a accentuat totuși contracția în ianuarie 2026, iar cel de cont curent și-a accelerat descreșterea, pe fondul ameliorării balanței veniturilor secundare.
RecomandăriÎn Marea Britanie, rata inflației crește în mod surprinzător la 10,4% în februariePiața muncii, între șomaj în scădere și intenții slabe de angajare
Pe Piața muncii, rata șomajului BIM a scăzut în primele două luni din 2026, după ce urcase la o medie de 6,2% în ultimul trimestru din 2025. Dar sondajele de specialitate pentru trimestrul I 2026 indică o slăbire evidentă a intențiilor de angajare pe termen scurt. Deficitul de forță de muncă raportat de companii a scăzut și el, în contextul crizei energetice și al incertitudinii generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
În paralel, dinamica anuală a salariului brut nominal și-a accelerat descreșterea în ianuarie 2026. Și costul unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus față de nivelurile ridicate din a doua jumătate a anului 2025.
Riscuri și incertitudini pentru perioada următoare
BNR arată că scumpirea combustibililor, pe fondul măririi cotațiilor petrolului și gazelor, va fi principalul factor de presiune pe inflație. Banca centrală explică mecanismul: „Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum și efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 și să antreneze astfel o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației”.
RecomandăriStudiu pe 74.000 de oameni – apa sărată crește riscul de hipertensiune cu 26%Incertitudini mari rămân asociate măsurilor viitoare de consolidare bugetară. Războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală generează, si, riscuri la adresa activității economice și a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele asupra puterii de cumpărare și a activității firmelor.
În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale, arată BNR.






