BNR trage semnalul de alarmă – datoria publică a explodat la 60% din PIB
Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, lansează un avertisment dur privind starea finanțelor publice. Acesta insistă că trebuie „să ținem cu dinții de reducerea deficitului bugetar”, descriind această cale drept „singura opțiune rațională” în fața unei dinamici economice pe care o numește „înfricoșătoare”.
O dinamică înfricoșătoare a datoriei
Cifrele prezentate de oficialul BNR sunt, la o primă vedere, de-a dreptul șocante. România a ajuns la o datorie publică de 60% din PIB, o creștere masivă de la nivelul de sub 12% din PIB înregistrat în 2006, anul de dinaintea aderării la Uniunea Europeană. V-ați gândit vreodată cum s-a ajuns aici atât de repede?
„Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar”, subliniază Rădulescu într-un articol publicat pe blogul ‘Opinii BNR’.
Apogeul a fost atins în 2024.
Într-un an fără crize majore sau evenimente excepționale, deficitul a ajuns la un nivel „neverosimil” de 9,3% din PIB. Pentru un macroeconomist, explică Rădulescu, aceste cifre sunt la fel de grăitoare precum rezultatele analizelor medicale pentru un doctor.
Misiune dificilă pentru Guvernul Bolojan
După instalarea Guvernului Bolojan, a fost demarat un program ambițios, pe 7 ani, pentru a readuce deficitul bugetar în limitele Tratatului de la Maastricht (adică sub pragul de 3% din PIB). Numai că misiunea este extrem de dificilă. Iar presiunile care se opun acestui obiectiv sunt numeroase și inevitabile.
În primul rând, plățile pentru dobânzile datoriei publice vor exploda. Anul acesta vor atinge peste 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB, și vor continua să crească. Pe lângă asta, cheltuielile militare se vor majora de la sub 2% din PIB la 5% din PIB în următorii câțiva ani.
Și factorul demografic pune umărul la probleme. În următorii 5-7 ani, generațiile numeroase de „decreței” vor ieși la pensie, ceea ce înseamnă o piață a muncii mai restrânsă care va trebui să susțină un număr mai mare de pensionari.
De ce plătim dobânzi record?
Cum vine asta, să plătim cele mai mari dobânzi din Europa dintre țările cu rating „recomandat investițiilor”? Răspunsul e simplu și dureros. Piețele financiare, spune Rădulescu, înțeleg mai puțin „creativitatea” unor guverne și, „fără pic de simț al umorului”, adaugă puncte de bază la riscul de țară pe măsură ce „dezmățul bugetar devine tot mai irațional”.
Astfel, am ajuns să împărțim podiumul costurilor de finanțare cu Ungaria, o țară cu acces limitat la fonduri europene și cu rezultate macroeconomice deplorabile de ani buni. Și asta deși datoria noastră totală era încă sub pragul de 60% din PIB.
Fără reduceri de taxe la carburant
Contextul internațional complică și mai mult lucrurile. Războiul din Iran a aruncat în aer piața hidrocarburilor, iar o prelungire a conflictului ar putea duce prețurile și mai sus. Multe țări au luat deja măsuri, de la reduceri de taxe la subvenții directe. Guvernul României, în schimb, a anunțat doar o limitare a adaosului comercial, ferindu-se să promită tăieri de accize.
Motivul, ? Plătim pentru dezastrul bugetar din anii trecuți. Orice reducere de impozit ar pune o presiune suplimentară pe un buget deja fragil, motiv pentru care menținerea obiectivului de diminuare a deficitului rămâne, în viziunea BNR, singura variantă logică.
