Bruxelles deschide o portiță spre dialog cu Putin, dar mai e drum lung până acolo

Comisia Europeană pare să fi schimbat foaia: sugerează, conform Euronews, că ar putea exista discuții directe cu Vladimir Putin pentru a încerca să se pună capăt războiului din Ucraina. Dar, atenție, oficialii europeni sunt foarte clari: cu bombardamentele care continuă zi de zi, o astfel de întâlnire e de neconceput în momentul de față.

Poziția Comisiei Europene

„Muncim enorm pentru pace în Ucraina”, a declarat Paula Pinho, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, luni după-amiază. A punctat, fără echivoc, că pacea stă într-o singură mână: cea a președintelui Putin. Așadar, „evident, la un moment dat, va trebui să existe discuții și cu președintele Putin. Între timp, se lucrează foarte mult”, a adăugat Pinho. Cât se mai poate lucra, rămâne de văzut.

Pinho a recunoscut, fără menajamente, că nu vede niciun semn că Putin ar fi dispus să se așeze la masa tratativelor. „Din păcate, nu vedem niciun semn din partea președintelui Putin că s-ar angaja în astfel de discuții, deci nu suntem încă acolo, dar, la un moment dat, am spera într-adevăr că vor exista astfel de discuții care vor duce în cele din urmă la pace în Ucraina”, a spus ea. Cam optimist, nu?

Întrebată dacă președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, ar trebui să fie cea care sună prima, Pinho a refuzat să „speculeze asupra momentelor, condițiilor și persoanelor” și l-a îndemnat pe Putin să accepte o întâlnire față în față cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care liderul rus a refuzat-o cu obstinație. „Asta nu depinde de președintele Zelenski, care a spus foarte des că este pregătit pentru asta”, a menționat Pinho. „Nu suntem încă acolo”, a repetat ea, adăugând: „Ne-am dori să fim acolo.”

Schimbare de ton la Bruxelles

Așadar, se simte o schimbare de ton la Bruxelles. Până acum, Comisia s-a concentrat pe izolarea diplomatică și pe sancționarea economică a Kremlinului, după invazia Ucrainei și atacurile hibride asupra Europei. Până acum, oficialii europeni au evitat să vorbească despre discuții directe cu Putin, preferând să sprijine Ucraina și să pună presiune pe Rusia.

Această schimbare de optică vine la scurt timp după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit o întâlnire a „Coaliției celor dispuși” la Paris și a declarat că dialogul cu Putin ar trebui reluat „cât mai curând posibil”. Macron a mai spus că discuțiile directe cu Putin ar fi „utile” pentru a nu mai depinde de Statele Unite, care, momentan, sunt singurul intermediar.

RecomandăriTrump, invitat de Kremlin la parada de 9 Mai: Miza dialogului direct cu Putin

Macron, susținut de Meloni

Vineri, premierul italian Giorgia Meloni a susținut propunerea lui Macron. „Cred că Macron are dreptate în această privință. Cred că a sosit momentul ca Europa să vorbească și cu Rusia”, a declarat Meloni reporterilor. „Pentru că, dacă Europa decide să participe la această fază a negocierilor vorbind doar cu una dintre cele două părți, mă tem că în cele din urmă contribuția pozitivă pe care o poate aduce va fi limitată.”

Liderul italian a sugerat ca UE să numească un trimis special care să conducă discuția în numele tuturor celor 27 de state membre, dar nu a venit cu un nume. „Dacă am face greșeala de a decide, pe de o parte, să redeschidem dialogul cu Rusia și, pe de altă parte, să procedăm într-un mod dezorganizat, i-am face un favor lui Putin”, a declarat Meloni la tradiționala sa conferință de presă de Anul Nou. „Am avut această problemă de la început. Prea multe voci vorbind, prea multe formate.”

Contextul negocierilor promovate de SUA

Ideea de a vorbi direct cu Putin nu e chiar nouă, dar a prins viteză în contextul negocierilor promovate de SUA, care, uneori, au lăsat țările europene pe margine. În ultimele săptămâni, europenii au insistat pe lângă Washington pentru a stabili un set comun de garanții de securitate pentru Ucraina post-război. Dar, deocamdată, Casa Albă este cea care discută cu Kremlinul și obține reacții.

RecomandăriKremlinul, reacție pozitivă la deschiderea unor state UE la dialog

Reluarea dialogului cu Rusia, întrerupt în mare parte din februarie 2022, rămâne un subiect extrem de sensibil, având în vedere brutalitatea războiului. Săptămâna trecută, europenii și-au exprimat indignarea față de decizia Moscovei de a lansa racheta balistică hipersonică cu rază intermediară Oreshnik asupra infrastructurii critice din Lviv, în vestul Ucrainei, la vreo 60 de kilometri de granița cu UE și NATO.

Reacții la atacurile rusești

„Putin nu vrea pace”, a declarat Înaltul Reprezentant Kaja Kallas. „Răspunsul Rusiei la diplomație este mai multe rachete și distrugeri. Acest model mortal de atacuri majore rusești recurente se va repeta până când vom ajuta Ucraina să-l rupă.”

Singurii lideri UE care mai țin legătura cu Putin sunt Viktor Orbán, premierul Ungariei, și Robert Fico, premierul Slovaciei, ambii critici ai ajutorului european acordat Kievului. Cei doi au cerut de mai multe ori negocieri directe cu Rusia, spunând că sancțiunile nu funcționează și că războiul nu poate fi câștigat militar.

Așadar, o schimbare de ton la Bruxelles, dar drumul spre pace pare lung și anevoios. Vom vedea ce va mai aduce viitorul.