Captură majoră în Europa. Suedia a confiscat o navă rusească din flota fantomă
Suedia a confiscat o navă rusească din „flota fantomă” a Moscovei. Vasul era suspectat că transporta cereale furate din Ucraina, au anunțat procurorii suedezi.
REZUMAT:
- Suedia a confiscat nava Caffa, parte a „flotei fantomă” rusești.
- Vasul este suspectat că transporta cereale furate din Ucraina.
- Decizia vine în urma unei cereri de asistență legală din partea unui stat străin.
Operațiune secretă în Marea Baltică
Nava de 96 de metri, denumită Caffa, se îndrepta spre Sankt Petersburg când poliția suedeză, înarmată, a interceptat-o și a urcat la bord pe 6 martie.
Un membru al echipajului a fost reținut, fiind suspectat de încălcări ale codului maritim și ale actului de siguranță a navelor, dar și de utilizarea unui document falsificat. Și mai exact, autoritățile suedeze au acționat la solicitarea de „asistență legală” a unui stat străin, a cărui identitate nu a fost dezvăluită public.
„O autoritate străină a cerut ca anumite măsuri de investigație să fie efectuate în Suedia, inclusiv una legată de vasul Caffa. Am decis să confisc vasul pentru ca instanța să examineze dacă poate fi predat celuilalt stat.”
, Hakan Larsson, procuror suedez
Garda de Coastă suedeză a precizat în martie că nava se afla pe lista de sancțiuni a Ucrainei și naviga sub un fals pavilion guineean. Ambasada Rusiei la Stockholm a confirmat că 10 din cei 11 membri ai echipajului sunt cetățeni ruși.
Flota fantomă, o amenințare ascunsă
Această captură scoate la lumină existența unei „flote fantomă” a Rusiei, o rețea de petroliere vechi, cu proprietari opaci, menită să eludeze sancțiunile impuse de Uniunea Europeană, Statele Unite și G7.
Sancțiunile, instituite după invazia la scară largă a Ucrainei din 2022, vizează limitarea veniturilor Moscovei folosite pentru a finanța războiul. Și ele au exclus multe dintre navele care transportă petrol rusesc din sistemele occidentale de asigurare și transport maritim.
Daniel Stenling, șeful interimar al operațiunilor Gărzii de Coastă, a declarat jurnaliștilor în martie că aveau informații care indicau „că a fost folosită în esență pentru a transporta cereale furate, așa cum înțelegem noi, din Ucraina”. Însă rolul acestor nave nu se limitează doar la eludarea sancțiunilor.
Unii experți și lideri politici suspectează aceste vase că ar fi implicate în acte de sabotaj, ca parte a unui „război hibrid” al Rusiei împotriva țărilor occidentale. De exemplu, în Finlanda, trei membri ai echipajului navei „Eagle S”, înregistrată în Insulele Cook și parte a flotei fantomă, au fost acuzați în decembrie 2024 că au târât ancora vasului pe fundul Mării Baltice, avariind cinci cabluri submarine.
Și Marina franceză a interceptat, la sfârșitul lunii ianuarie, o navă sancționată, suspectată a fi un petrolier rusesc sub pavilion fals, în Marea Mediterană. Belgia a confiscat, si un petrolier din flota fantomă rusească în Marea Nordului, într-o acțiune de aplicare a sancțiunilor. Dronele maritime ucrainene ar fi lovit și ele o altă navă din flota fantomă rusească în Marea Neagră.
Impactul asupra cetățeanului
Această confiscare, alături de celelalte incidente, arată eforturile continue ale statelor europene de a aplica sancțiunile împotriva Rusiei. Or, succesul acestor acțiuni poate influența prețurile globale la energie și la alimente, inclusiv cerealele, afectând indirect costurile de trai pentru fiecare cetățean.
Mai mult, suspiciunile de sabotaj legate de „flota fantomă” indică o amenințare la adresa infrastructurii critice submarine, de la cabluri de internet la conducte de gaze, cu potențiale consecințe grave pentru comunicațiile și aprovizionarea energetică a Europei.
Vom reveni cu detalii pe măsură ce situația evoluează.
