Care este efectul încălzirii globale, înainte şi după Acordul de la Paris, catastrofe climatice în serie

Impactul Schimbărilor Climatice Post-Acordul de la Paris

De la semnarea Acordului de la Paris în 2015, efectele încălzirii globale au devenit din ce în ce mai evidente, manifestându-se prin temperaturi record în Antarctica, dispariția banchizelor, secete severe și uragane repetate, conform unui raport recent AFP.

Saleemul Huq, director al Centrului Internațional pentru Schimbări Climatice și Dezvoltare din Bangladesh, a subliniat: „Lumea s-a transformat după Paris, dar nu în bine. Observăm daune cauzate de schimbările climatice generate de activitățile umane.” Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a fost și mai direct, afirmând că „Omenirea se află într-un conflict cu natura, iar natura răspunde cu o intensitate tot mai mare.” Aceste observații au fost făcute în contextul prezentării raportului anual preliminar al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).

Creșterea Temperaturilor

Anii care au urmat anului 2015 au fost cei mai călduroși înregistrați vreodată, cu 2016 având o temperatură medie cu 1,2 grade Celsius mai mare decât perioada preindustrială. Acordul de la Paris își propune să limiteze această creștere la sub 2 grade Celsius, ideal la 1,5 grade Celsius. De asemenea, 2020 se preconizează a fi unul dintre cei mai călduroși ani, chiar și în condițiile în care fenomenul „La Niña” ar putea răci temperaturile globale.

Europa a experimentat o vară extrem de călduroasă în 2019, iar în Siberia, pe 20 iunie 2020, s-a înregistrat o temperatură record de 38 de grade Celsius în orașul Verhoiansk. Aceleași tendințe au fost observate și în Antarctica, unde cercetătorii brazilieni au măsurat 20,75 grade Celsius la începutul lunii februarie, un record ce așteaptă validarea oficială.

Topirea Gheaței și Creșterea Nivelului Mării

Consecințele încălzirii globale sunt evidente în regiunile polare. În octombrie, suprafața banchizei arctice a atins cel mai scăzut nivel înregistrat pentru acest sezon, iar studiile arată că gheața din Groenlanda se topește într-un ritm alarmant. Această topire generează un cerc vicios: gheața pierde capacitatea de a reflecta lumina solară, ceea ce duce la o absorbție mai mare a căldurii și, implicit, la o topire și mai rapidă.

Această situație contribuie la creșterea nivelului oceanelor, care a crescut cu 15 centimetri în secolul XX, conform experților ONU. Se estimează că până în 2050, peste un miliard de oameni care locuiesc în zone de coastă joasă ar putea fi expuși riscurilor.

Fenomene Meteorologice Extreme

Încălzirea globală influențează și fenomenele meteorologice extreme. Nathan Kurtz, cercetător la NASA, a explicat că reducerea gheții arctice intensifică încălzirea și poate modifica circulația curenților de aer, afectând condițiile meteorologice globale. Uraganele și alte ciclonuri sunt alimentate de căldura apei; astfel, cu cât temperatura apei este mai mare, cu atât furtunile devin mai puternice.

Sezonul uraganelor din 2020 a fost record, cu 30 de furtuni denumite, depășind recordul anterior de 28 de furtuni din 2005. De asemenea, în martie 2019, două ciclonuri au devastat coasta Oceanului Indian, lăsând în urmă peste 600 de morți și sute de mii de sinistrați.

Secete și Incendii Majore

Pe de altă parte, secetele devin din ce în ce mai frecvente. În vara anului 2017, locuitorii din Cape Town, Africa de Sud, s-au confruntat cu amenințarea unei „zile zero”, când orașul ar fi rămas fără apă potabilă. Această situație a fost agravată de o secetă prelungită, iar cercetătorii estimează că efectele schimbărilor climatice au amplificat problema de trei ori.

Secetele, combinate cu canicula, pot duce la incendii devastatoare. În Australia, probabilitatea unui sezon de incendii la fel de intens ca cel din 2019 a crescut cu 30% din cauza schimbărilor climatice. În Siberia, incendiile „zombie” reapărut după topirea permafrostului eliberează gaze cu efect de seră în atmosferă.

Incendiile au afectat și Amazonia, în principal din cauza defrișărilor pentru agricultură, ceea ce riscă să agraveze și mai mult schimbările climatice.

Impactul Asupra Securității Alimentare

Agricultura intensivă este o sursă semnificativă de emisii de gaze cu efect de seră, iar intensificarea fenomenelor climatice extreme amenință securitatea alimentară globală. Conform celui mai recent raport al Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO), „producția agricolă este extrem de vulnerabilă la condițiile climatice”, iar schimbările climatice afectează și populațiile de pești și alte resurse acvatice.