Care este energia neutilizată cu fonduri disponibile?
Energia neexploatată și fondurile disponibile reprezintă o oportunitate unică pentru România de a transforma o resursă naturală până acum ignorată într-o soluție viabilă și sustenabilă pentru încălzirea urbană: energia geotermală.
Comisia Europeană, prin intermediul Fondului de Modernizare, pregătește o schemă de sprijin financiar substanțial, care ar putea aduce României până la 300 de milioane de euro. Aceasta se referă la o schemă de ajutor de stat dedicată în exclusivitate investițiilor în producerea și transportul energiei termice provenite din surse geotermale, utilizată pentru alimentarea sistemelor centralizate de termoficare pentru populație.
Oportunitatea enormă pentru România
Sprijinul financiar are drept scop susținerea proiectelor de eficientizare energetică prin extinderea sau modernizarea capacităților de producere și transport a agentului termic. Potrivit unei analize realizate de Profit.ro, schema de finanțare se va desfășura între anii 2025 și 2030 și este destinată proiectelor cu un nivel ridicat de maturitate.
Astfel, „Ajutorul de stat vizează sprijinirea investițiilor în producția și transportul energiei termice din surse regenerabile geotermale, cu scopul de a îmbunătăți eficiența energetică la nivel național. Aceasta se va realiza prin construirea și/sau modernizarea capacităților de producție și transport pentru alimentarea cu agent termic în sistem centralizat, până la punctul de racordare cu rețeaua de distribuție a energiei termice”, se arată în documentul oficial.
Este o oportunitate istorică prin care România poate reduce dependența de gazele naturale și poate moderniza sistemele de termoficare din orașele mari, multe dintre acestea fiind depășite moral și fizic.
Finanțare 100% pentru proiectele evaluate pozitiv
Bugetul schemei de ajutor este de 300 de milioane de euro, distribuit pe o perioadă de șase ani, cu câte 50 de milioane de euro alocate anual. Ajutorul oferit va acoperi integral costul net suplimentar al proiectelor selectate, reprezentând diferența între scenariul cu investiția în energia geotermală și cel fără această investiție.
Draftul documentului detaliază cum va fi calculat sprijinul:
Concret, „Pentru a determina deficitul de finanțare (…), solicitantul trebuie să prezinte o quantificare a tuturor costurilor și veniturilor principale, atât pentru scenariul factual, cât și pentru unul contrafactual valid, inclusiv costul mediu ponderat estimat al capitalului (CMPC) pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare, precum și a valorii actualizate nete (VAN) pentru cele două scenarii pe durata de viață a proiectului. Costul suplimentar net se determină ca diferența dintre VAN pentru scenariul factual și cel contrafactual pe întreaga durata a proiectului”.
Motocicleta electrica pentru copii BMW R18 24 Volti 200W, viteza 4-16 km/h (sx8628) Rosu - Autokids.roCumpără-46%
Mini Drujba Electrica cu 2 acumulatori 48V, Lamă + 2 Lanțuri, 200mm, 8", ungere automata Edon MX294Cumpără-11%
Handsfree Bluetooth Anker SoundCore Life Q20i, MultiPoint, A2DP, ANC, Negru A3004G11CumpărăSe estimează că vor fi 9 beneficiari, ceea ce înseamnă un sprijin de aproximativ 33,3 milioane euro per proiect. Beneficiarii eligibili includ producători de energie termică, administrații publice locale sau entități asociate acestora. Totuși, schema nu va implica o competiție clasică între proiecte, datorită numărului redus de propuneri.
Însă, „Ajutorul de stat pentru sprijinirea sistemului de alimentare cu energie termică din resurse regenerabile geotermale nu poate fi alocat prin procedura de ofertare concurențială, având în vedere că din consultările publice desfășurate de Ministerul Energiei în 2025 a rezultat că numărul proiectelor mature este prea mic pentru a asigura o competiție reală, iar bugetul alocat acoperă oferta disponibilă”, punctează autorii documentului.
Aceste observații subliniază nevoia de a dezvolta mai multe proiecte în România, dar schema propusă are menirea de a stimula acest domeniu strategic.
Bucureștiul, un potențial geotermal nefolosit
Capitala României dispune de un potențial geotermal semnificativ, care rămâne, însă, neutilizat în mare parte. Lângă București există un zăcământ considerabil, cu o suprafață de aproximativ 300 de kilometri pătrați. Singura exploatare activă din zonă se află în localitatea Balotești, în timp ce resursele subterane mai profunde rămân inaccesibile din cauza costurilor mari asociate forajelor la adâncimi de peste 3.000 de metri.
În acest sens, în comparație, alte orașe din România au făcut progrese notabile. Beiușul, din județul Bihor, utilizează de ani buni energia geotermală pentru rețeaua sa de termoficare. La fel, cartierul Nufărul din Oradea reprezintă un exemplu avansat de utilizare a resurselor regenerabile. Alte localități notabile în acest domeniu sunt Râmnicu Vâlcea, Călimănești sau Lovrin.
Cu toate acestea, Bucureștiul, deși este orașul cu cel mai mare consum de energie termică din țară, nu profită de aceste resurse. Lipsa investițiilor, planificarea pe termen lung deficitară și curajul politic limitat au ținut această resursă nevalorificată, în ciuda potențialului său imens.
Cu toate acestea, cu susținerea schemei propuse de Uniunea Europeană, Bucureștiul ar putea recupera decalajul. Autoritățile locale au nevoie de mobilizare, precum și de parteneriate public-private solide care să ajute la maturizarea proiectelor în timp util.
Sursa: financiarul.ro
