Nu este prima dată când abordăm acest organ uman, iar știința, indiferent cât de evoluată este, se află într-un mare impas, subiectul de azi, rămânând în continuare poate cel mai mare mister. Cu toate astea care este organul uman care produce 20 de wați de electricitate.
Omenirea produce 650 GJ de energie termică
Pentru început vom începe cu o întrebare, și anume știai că producția de energie a corpului uman adult în stare de repaus este egală cu puterea unui bec electric de 100 W?
În estimările specialiștilor, cam asta este puterea de care are nevoie corpul nostru. În același context, specialiștii mai explică faptul că, în cazul unei sarcini fizice intense, aceasta poate fi de până la șapte ori mai mare.
Se estimează că toți oamenii de pe Pământ încălzesc universul cu 650 GJ de energie termică în fiecare secundă prin simpla lor existență, deși, în virtutea tehnologiei, producția totală de energie a omenirii este de fapt de 25 de ori mai mare.
Astfel, ”Fiecare celulă vie conține milioane de mașini moleculare. Altfel decât mașinile macroscopice, aceste mașinării minuscule se zdruncină în mod constant datorită mișcării browniene, astfel încât se strică frecvent și trebuie să fie reparate și restaurate continuu.
Cererea de energie bazală este utilizată pentru întreținere, reparații și reînnoire.”, explică cercetătorii.
Creierul, organul uman care produce 20 de wați de electricitate
Da, creierul uman este organul uman care produce 20 de wați de electricitate. Conform datelor cercetătorilor, numai creierul uman consumă 20% din energia chimică a organismului, deși reprezintă doar 2% din masa corpului.
Metaforic vorbind, cu toții avem un bec de 20 W aprins în cap, chiar și atunci când stăm nemișcați în întuneric complet fără să facem nimic fizic.
Creierul uman, cu neocortexul dominant așezat deasupra straturilor mai vechi ale sistemului nostru nervos central, este exemplul suprem de bricolaj al vieții, ”un fel de instalare a unui motor cu reacție pe o căruță veche„, conform cercetătorilor.
Practic, creierul folosește energia chimică pentru a crea și a menține modele de substanțe chimice și conexiuni sinaptice. Aceste modele, care apar la nivel material ca stări chimice ordonate și complexe și care, la nivel mental, reprezintă emoții, gânduri și conștiință, sunt traduceri tautologice ale proceselor materiale în fenomene mentale.
Un exercițiu mental crește cererea de energie a creierului
În consecință, ne-am putea aștepta ca un exercițiu mental, cum ar fi rezolvarea unei probleme matematice complexe, să crească cererea de energie a creierului.
Cu toate acestea, creierul în ansamblul său nu prezintă nicio diferență în bugetul de energie între stările de repaus și cele de activitat. Aceasta este o observație care i-a nedumerit mult timp pe oamenii de știință.
Această enigmă a fost în cele din urmă rezolvată atunci când noile tehnici de imagistică au permis măsurarea fluxurilor locale de energie în anumite zone ale creierului. Conform acestora, atunci când unele zone ale creierului lucrează intensiv, fluxul de energie din alte zone scade.
Creierul uman lucrează în mod constant la putere maximă
Aceleași studii au arătat că, în consecință, creierul pare să lucreze în mod constant la putere maximă, chiar dacă nu primește niciun semnal din mediul înconjurător.
Se aseamănă cu o mașină al cărei motor funcționează întotdeauna la turație maximă, indiferent dacă mașina însăși se mișcă sau nu.
În contextul ştiinţific, ”Creierul absoarbe – pe unitate de greutate – la fel de multă energie ca mușchiul inimii, de aproximativ 16 ori mai multă energie decât mușchii scheletici în repaus sau la fel de multă ca mușchii picioarelor în timpul unei curse de maraton.
Sângele îl alimentează copios cu combustibil și oxigen, dar funcționează și ca agent de răcire: puterea mare a creierului are nevoie de o răcire eficientă.”, mai este una din concluziile studiilor.
Atunci când creierul nu primește niciun semnal din mediul înconjurător, o parte considerabilă din energia sa este folosită pentru a visa cu ochii deschiși, asta însemnând că mintea umană poate petrece până la jumătate din timpul de veghe visând cu ochii deschiși.
În concluzie, creierul uman rămâne, totuși, unul din cele mai mari mistere ale lumii, cel puțin prin modul de funcționare și manifestare. Și, deși este organul uman care produce 20 de wați de electricitate, creierul nostru pare a fi mașina perfectă.
Sursa – playtech.ro
