Care este perspectiva IESE Business School şi Centre for Economic Policy Research referitor la situația economiei globale

0

Pandemia de Covid-19 a dus, așa cum știm deja, la o criză economică globală de mare anvergură și sincronizată, iar previziunile Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pe anul 2020, de exemplu, arată o reducere a PIB-ului global cu 6%, lucru ce reprezintă un declin pentru un număr foarte mare de țări, potrivit unui raport efectuat de IESE Business School şi Centre for Economic Policy Research (CEPR), care, în noul context, oferă un orizont asupra viitorului model de afaceri bancar.

Realizatorii raportului cu tema “Viitorul bancar” aduc în cetrul atenției faptul că economiile avansate vor avea o scădere mult mai avansată a PIB, de o dimensiune care nu a fost observată de la Marea Depresiune și, mai mult ca sigur, băncile vor avea de suferit, deoarece vor apărea insolvențe la o scară largă în rândul companiilor, dar și un val probabil de falimente ale gospodăriilor. De asemenea, în vreme ce băncile au intrat în criza actuală mai bine capitalizate și mai lichide, dimensiunea crizei le va afecta posibil într-o măsură mai mare decât cea prevăzută în nenumărate teste de stres realizate până astăzi.

Raportul citat de către voxeu.org susține că această criză este adaugată unei combinații din ultimul deceniu între diverse tendințe care au dus la creșterea presiunii concurențiale asupa băncilor și care, în mod deosebit în anumite regiuni, le-a redus șansa de profit. Tendințele la care se referă raportul sunt dobânzile reduse, reglementarea crescută și concurența crescută a băncilor din umbră, sau a operatorilor digitali.

“În timp ce criza economică a declanşat reacţii politice menite să stimuleze împrumuturile în economia reală, asigurând în acelaşi timp stabilitatea sectorului bancar care oferă o gură de aer economiei pe termen scurt, va fi necesară o restructurare profundă a multor sisteme bancare, pe termen mediu”, susține raportul.

Băncile, afectate de dobânzile scăzute

“În urma crizei financiare din 2007-2009, am asistat, de asemenea, la o creştere a cerinţelor prudenţiale, a înăspririi controlului de reglementare şi a majorării costurilor de conformitate”, potrivit raportului, care precizează: “Aceste etape de politică au generat un sector bancar mai rezistent, care este foarte benefic în contextul actual, dar, totuşi, regulile mai stricte au diminuat competitivitatea băncilor tradiţionale în raport cu băncile din umbră şi au determinat migrarea unor activităţi comerciale departe de sectorul bancar, către băncile din umbră. Mai mult, o reglementare mai strictă a pus presiuni pe rentabilitatea băncilor”.

Raportul mai spune:

“Criza Covid-19 va menţine, cel mai probabil, mult mai mult timp ratele dobânzilor la un nivel scăzut. Deşi pe termen scurt băncile trebuie să beneficieze de faptul că sunt canalul de susţinere a lichidităţilor şi de acces la sprijinul băncii centrale, criza profundă care afectează economia reală va aduce, probabil, o nouă creştere a creditelor neperformante şi ar putea ameninţa solvabilitatea băncilor, din nou”.

Modelele de afaceri ale băncilor au fost foarte afectate de către tehnologie

“În timp ce aceste tendinţe au facilitat multe produse şi servicii noi şi au contribuit la îmbunătăţirea eficienţei băncilor existente, ele au favorizat şi intrarea de noi firme în sector, crescând concurenţa cu modelele tradiţionale de afaceri ale băncilor. Impactul tehnologiei asupra modelelor de afaceri ale băncilor a fost profund. Avansul tehnologiei a afectat sistemele tradiţionale de plată, activităţile pieţelor de capital, extinderea creditului şi colectarea depozitelor. Timp de zeci de ani, băncile au controlat formele digitale de bani şi plăţi prin protecţia regulamentară a depozitelor, acces exclusiv la sistemul de decontare a băncii centrale şi parteneriate strânse cu emitenţii de carduri de credit. Provocarea de astăzi provine dintr-o varietate de active digitale care nu stau în bilanţul băncilor: criptomonede, portofele electronice, monede stabile (stablecoins) sau solduri operate cu un furnizor de telecomunicaţii”.

„Comoditatea plăţilor şi conexiunile la alte părţi ale vieţii digitale – aflate în expansiune – a consumatorilor şi a întreprinderilor deopotrivă, accelerate de criza Covid, au fost cheia succesului. Preponderenţa în plăţi a companiilor de tehnologie din China sau a furnizorilor de telecomunicaţii mobile din anumite părţi din Africa sunt exemple ale amplorii perturbării resimţite în sectorul bancar tradiţional.”

Tehnologia nu a dus la astfel de situații dor pe partea plăților, ci în multe alte domenii, potrivit raportului, care spune că noi tipuri de furnizori au intrat pe anumite segmente de servicii financiare: FinTech și BigTech.

Raportul susține:

 “Furnizorii FinTech de credite sunt mai prezenţi atunci când dezvoltarea generală a unei ţări este mai mare, iar sistemul său bancar este mai puţin competitiv. Aceşti furnizori sunt mai puţin prezenţi atunci când reglementarea dintr-o ţară este mai strictă”.

Cei care intră acum pe piață trebuie să se supună reglementării

“În condiţiile în care, acum, mai multe entităţi oferă servicii financiare sub forme noi, este crucial să fie asigurate condiţii de concurenţă echitabile. O întrebare importantă care apare este următoarea: unde va fi elaborat «perimetrul» de reglementare, având în vedere că organizarea industrială generală a diferitelor pieţe de servicii financiare se schimbă”.

Băncile în dimensiuni medii vor avea cel mai mult de suferit

“Băncile de dimensiuni medii vor suferi cel mai mult, întrucât vor resimţi costurile generate de investiţii mari în IT, care sunt cruciale într-un mediu cu dobânzi constant reduse. Drept urmare, sectorul bancar va avea nevoie de o restructurare profundă. Va fi de preferat lichidarea băncilor cu probleme şi consolidarea celor rămase. Dacă în lumea post-Covid-19, obstacolele politice în calea fuziunilor transfrontaliere vor împiedica acest proces, întrucât statele vor deveni mai protecţioniste, vom asista la o problemă majoră de politică”.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata