Care este semnalul de alarmă tras de BNR și Eurostat despre economia României?

Datele economice recente furnizate de Banca Națională a României și Eurostat subliniază provocările cu care se confruntă economia României. Inflația este în creștere, iar produsul intern brut (PIB) a scăzut pe trimestru. Această dinamică pune presiune asupra României într-un context european în care majoritatea statelor membre raportează creșteri economice.

De ce inflația în România este în creștere

BNR a revizuit în creștere estimarea inflației pentru sfârșitul anului 2025 la 9,6%, față de proiecția anterioară de 8,8%. Pentru 2026, prognoza inflației este de 3,7%, mai mare decât nivelul anterior de 3%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că deși inflația arată în general o traiectorie descendentă, deciziile administrative au fost subestimate, afectând curba inflației.

Unde s-au produs scăderi economice în UE?

În timp ce zona euro a avut o creștere economică de 0,2% și Uniunea Europeană de 0,3% în al treilea trimestru al anului 2025, România se află printre statele cu o scădere economică, împreună cu Lituania, Finlanda și Irlanda.

Din datele Eurostat, Suedia, Cipru și Polonia au avut cele mai mari creșteri economice trimestriale. În contrast, România a înregistrat o scădere economică de 0,2%.

PIB-ul și ocuparea forței de muncă

Pe parcursul anului, PIB-ul din zona euro a crescut cu 1,4%, iar Uniunea Europeană cu 1,6%. Irlanda a prezentat cea mai spectaculoasă creștere trimestrială, de 12,3%.

În România, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o scădere de 0,2% a PIB-ului în trimestrul III față de trimestrul II al anului 2025, după o creștere anterioară de 1%. La nivel anual, economia a crescut cu 1,6% pe seria brută.

Cu privire la ocuparea forței de muncă, Eurostat indică o creștere de 0,1% în zona euro și de 0,2% în Uniunea Europeană. Față de anul anterior, avansul ocupării forței de muncă a fost semnificativ, de 0,5% în zona euro și de 0,6% în UE.

Care sunt estimările și îngrijorările?

Mugur Isărescu a menționat că inflația calculată pe baza indicelui prețurilor de consum are o traiectorie de scădere, dar că impactul liberalizării pieței energetice și creșterea taxelor au fost subestimate. Aproape jumătate din inflația anului 2025 este atribuită TVA-ului, accizelor și prețurilor la energie.

Banca Națională a României estimează că inflația va reveni în intervalul țintă abia la începutul anului 2027.

Scenariul evitării recesiunii

Economia României arată semne de încetinire, dar guvernatorul BNR consideră că o recesiune tehnică poate fi evitată. Scăderea PIB-ului cu 0,2% în trimestrul III a fost precedată de o creștere modestă de 1% în trimestrul II.

Isărescu a avertizat că măsurile fiscale au redus cererea internă, iar acest program de corecție sprijinit de Uniunea Europeană are ca scop evitarea recesiunii. Este subliniat că două trimestre consecutive de scădere nu sunt de așteptat.

Stabilitatea valutară și perspectivele fiscale

În ceea ce privește cursul valutar, Mugur Isărescu a exclus categoric o scădere a euro sub pragul de 5 lei. El a reiterat stabilitatea pieței valutare și intervențiile minime ale BNR pentru a menține stabilitatea. Discuțiile despre o eventuală majorare a TVA au fost respinse de guvernator, care a accentuat că nu există motive pentru o astfel de mișcare, având în vedere impactul negativ asupra categoriilor vulnerabile.

Odată cu creșterea veniturilor și îmbunătățirea perspectivelor de investiții pentru 2026, există un sentiment de optimism prudent cu privire la viitorul economic al României.