De la Pandemia de COVID-19, până la conflictul militar din Ucraina au fost evenimente care au provocat schimbări economice semnificative în Europa Centrală și de Est, ducând la o creștere a nivelului datoriei publice.
În ciuda unor similarități economice între țările din această regiune, factorii care au determinat evoluția datoriei publice diferă, influențând semnificativ strategiile fiscale ale fiecărei națiuni.
România depășește pragul Maastricht
În contextul crizei actuale, România se află într-o situație fără precedent în era post-decembristă, depășind pragul de 60% din PIB pentru datoria publică, arată criteriile de la Maastricht. Spre deosebire de Ungaria, care a avut un nivel constant ridicat al datoriei după criza financiară din 2008-2009, alte țări din regiune nu s-au confruntat cu un nivel al datoriei publice mai mare de 60% din PIB.
Factorii influenței în dinamica datoriei publice
Sustenabilitatea fiscală necesită o înțelegere clară a factorilor care influențează datoria publică. Înălțarea datoriei se poate atribui în principal a trei factori: diferențialul „r-g” (rată dobândă – creștere economică), soldul bugetar primar (fără cheltuieli cu dobânzile) și ajustările de stoc și flux. Aceste ajustări pot fi determinate de achizițiile sau vânzările de active financiare, reevaluările sau variațiile cursului de schimb.
Proiecțiile pentru 2025-2026
Estimările pentru 2025-2026 sugerează că diferențialul „r-g” va avea un impact favorabil asupra datoriei publice a României, comparativ cu alte țări din regiune. Totuși, prognozele indică o creștere a raportului dintre datoria publică și PIB dacă deficitul bugetar primar depășește 1%.
Pentru România, deficitul bugetar primar ar trebui să fie în jur de 1% pentru a stabiliza acest raport. Ungaria are un deficit similar, în timp ce Polonia necesită un excedent pentru a stabiliza datoria publică.
Estimări privind creșterea datoriei
Calculele arată că România va vedea o creștere a raportului datorie publică/PIB cu 2 puncte procentuale în 2026 și 1,6 puncte procentuale în 2027. Aceasta este o creștere mai moderată comparativ cu Polonia, unde se așteaptă o creștere de 5,4 puncte procentuale.
În 2026, datoria publică a României ar putea ajunge la 61,1% din PIB și 62,7% în 2027. În schimb, Ungaria va continua să aibă cea mai mare datorie din regiune, ajungând la 73,9% și 74,9% din PIB în aceeași perioadă.
Costul finanțării datoriei publice
Pe lângă creșterea datoriei, România se confruntă și cu un cost mai mare cu dobânzile, comparativ cu Polonia și Ungaria. Deși raportul datorie/PIB al României ar putea fi mai mic, costurile cu dobânzile vor fi mai ridicate, accentuând vulnerabilitatea fiscală.
Context economic regional și internațional
Europa Centrală și de Est trăiește vremuri nesigure, fiind afectată de consecințele pandemiei și de instabilitatea cauzată de războiul din Ucraina. Astfel, majorarea datoriei publice impune noi provocări economice, iar țările din regiune sunt nevoite să adopte strategii adecvate pentru a menține sustenabilitatea fiscală.
Concluzii privind provocările fiscale
Depășirea pragului de 60% din PIB pentru datoria publică aduce noi provocări pentru România, fiind esențial să se păstreze un deficit bugetar primar sub 1% pentru a stabiliza raportul datorie/PIB. Pe termen mediu, menținerea unor deficite bugetare primare peste nivelul compatibil cu stabilizarea datoriei ar putea impune necesitatea unor ajustări fiscale viitoare.
Acest lucru sugerează necesitatea implementării unor măsuri fiscale eficiente pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung. Stabilizarea raportului datorie/PIB este crucială pentru consolidarea sustenabilității fiscale și pentru reducerea vulnerabilităților macroeconomice în România.
