Statul preia fabricile de armament aflate in prag de faliment. Guvernul schimba legislatia
Guvernul a modificat cadrul legislativ pentru a opri vânzarea pe bucăți a fabricilor din industria de apărare. Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, a anunțat un nou mecanism prin care statul va interveni direct pentru a salva capacitățile de producție.
Salvarea fabricilor de armament
Lucrurile se schimbă radical în industria militară românească.
V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă cu utilajele unei fabrici de stat care dă faliment? Până acum, ajungeau direct la fier vechi. Numai că guvernanții susțin că au oprit această hemoragie economică.
„România nu mai acceptă să piardă prin tăcere și inerție capacități strategice esențiale”, atrage atenția Irineu Darău.
Ministrul Economiei a discutat recent pe acest subiect și cu Radu Miruță, ministrul Apărării. Dincolo de cifre, planul vizează protejarea strictă a liniilor de asamblare de pe teritoriul național.
„Nu mai putem rata oportunități mari de investiții. România nu mai acceptă să piardă, prin tăcere și inerție, capacități strategice esențiale. De acum le protejează, le reconstruiește și le transformă în forță reală de securitate și dezvoltare economică. La inițiativa Ministerului Economiei, Guvernul a îmbunătățit regulile și cadrul legislativ astfel încât statul să își poată proteja mai rapid și mai eficient interesele de securitate și capacitățile strategice din industria de apărare – fix atunci când acestea sunt în pericol să fie închise, vândute sau pierdute. În timp ce unii au participat sau au privit pasiv la cum industria de apărare a fost dezmembrată și topită ca fier vechi, noi am creat un mecanism prin care statul își protejează direct interesele de securitate și capacitățile strategice, pentru a salva activele funcționale înainte ca acestea să fie pierdute definitiv”, a declarat Darău.
Fără vânzări pe bucăți
Și preluarea se va face integral, fără excepții.
Nu vorbim doar despre preluarea unor hale goale (așa cum s-a mai întâmplat în trecut pe piața locală). Statul vizează strict acele „active funcționale”.
Iar oficialul a explicat exact mecanismul prin care se intervine la nivel guvernamental, precizând că „dacă o fabrică importantă pentru industria de apărare riscă să se închidă, să intre în faliment sau să fie vândută pe bucăți, statul își protejează interesele de securitate și poate decide să o salveze și să o mențină funcțională”.
Să fim serioși, până acum fragmentarea a distrus zeci de unități de producție românești.
„Dacă o fabrică importantă pentru industria de apărare riscă să se închidă, să intre în faliment sau să fie vândută pe bucăți, statul își protejează interesele de securitate și poate decide să o salveze și să o mențină funcțională. În astfel de situații, preluarea include întregul ansamblu de producție, nu doar clădiri sau terenuri, ci și utilaje, linii de producție și echipamente, adică tot ce asigură capacitatea reală de producție;”, a detaliat ministrul Economiei.
Dar lucrurile nu se opresc la o simplă inventariere a utilajelor grele.
„Aceste capacități sunt tratate ca un tot unitar, pentru a evita fragmentarea lor și pierderea definitivă a unor resurse industriale esențiale pentru securitatea națională;”, a adăugat el.
Decizia finală trece pe la CSAT
Așa cum a relatat luni dimineața Newsweek într-o analiză amplă, intervenția mascată este evitată prin filtre stricte de securitate națională.
Procedura este clară: „Orice decizie de acest tip este fundamentată pe analize economice, juridice și de impact asupra securității naționale și este validată la nivelul CSAT, ca garanție că statul își protejează în mod responsabil interesele strategice”.
Regula a fost reiterată de ministru sub formă de punctaj tehnic pentru a liniști mediul de afaceri.
„Orice decizie de acest tip este fundamentată pe analize economice, juridice și de impact asupra securității naționale și este validată la nivelul CSAT, ca garanție că statul își protejează în mod responsabil interesele strategice;”, a insistat Darău.
Ce se întâmplă mai exact după preluare?
„După preluare, aceste capacități nu rămân inactive, ci pot fi repuse în funcțiune fie de stat, fie împreună cu parteneri privați, astfel încât să revină rapid în circuitul economic și de producție pentru apărare. Ne dorim să protejăm capacitățile reale de producție, să le menținem întregi și să le readucem rapid în economie – acolo unde generează securitate, locuri de muncă și tehnologie. P.S. Patriotismul nu înseamnă lozinci despre „nu ne vindem țara”, ci capacitatea de a-ți păstra și moderniza industria și producția românească, de a-ți proteja capacitățile strategice și de a contribui zi de zi la o economie care funcționează”, a concluziat oficialul.
În paralel cu aceste decizii din zona de apărare, Guvernul pregătește pachetul trei de măsuri fiscale care include amortizare supraaccelerată și credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare destinate companiilor.
