Guvernul modifica legea pentru protejarea fabricilor de armament. Statul opreste vanzarea pe bucati
Guvernul a schimbat legislația pentru a bloca închiderea sau vânzarea pe bucăți a fabricilor strategice din industria de apărare. Statul primește acum pârghii legale pentru a interveni rapid și a prelua activele aflate în pericol de faliment, înainte ca acestea să fie pierdute definitiv.
Mecanismul de salvare a fabricilor militare
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a explicat pe Facebook că noul cadru legislativ oprește pierderea activelor industriale prin lipsă de reacție administrativă. Iar lucrurile se schimbă radical față de anii trecuți, când multe capacități de producție au fost pur și simplu abandonate.
„Nu mai putem rata oportunităţi mari de investiţii. România nu mai acceptă să piardă, prin tăcere şi inerţie, capacităţi strategice esenţiale. De acum le protejează, le reconstruieşte şi le transformă în forţă reală de securitate şi dezvoltare economică. La iniţiativa Ministerului Economiei, Guvernul a îmbunătăţit regulile şi cadrul legislativ astfel încât statul să îşi poată proteja mai rapid şi mai eficient interesele de securitate şi capacităţile strategice din industria de apărare, fix atunci când acestea sunt în pericol să fie închise, vândute sau pierdute”, a transmis Irineu Darău.
E drept că industria militară a suferit masiv în ultimele decenii.
Așa cum arată informațiile publicate de Mediafax, statul va interveni acum exact în momentul în care unitatea industrială este amenințată direct de colaps.
Ce cumpara statul de fapt
V-ați gândit vreodată ce se întâmplă concret când o uzină de armament intră în insolvență? Până acum, activele erau adesea dezmembrate. Dar noul mecanism (publicat deja în forma sa actualizată) schimbă complet abordarea autorităților centrale.
„Nu mai vorbim doar despre clădiri sau terenuri, ci despre „active funcţionale”, adică fabrici întregi care încă pot produce. Acestea sunt păstrate ca ansamblu, fără a fi fragmentate şi pierdute prin faliment sau vânzare pe bucăţi”, a precizat ministrul Economiei.
„În astfel de situaţii, preluarea include întregul ansamblu de producţie, nu doar clădiri sau terenuri, ci şi utilaje, linii de producţie şi echipamente, adică tot ce asigură capacitatea reală de producţie; Aceste capacităţi sunt tratate ca un tot unitar, pentru a evita fragmentarea lor şi pierderea definitivă a unor resurse industriale esenţiale pentru securitatea naţională”, a subliniat acesta.
Aprobarea CSAT si repornirea productiei
Să fim serioși, preluarea unei fabrici cu probleme nu înseamnă automat succes economic. De aceea, Guvernul a stabilit filtre stricte de securitate și rentabilitate.
„Orice decizie de acest tip este fundamentată pe analize economice, juridice şi de impact asupra securităţii naţionale şi este validată la nivelul CSAT, ca garanţie că statul îşi protejează în mod responsabil interesele strategice”, a explicat Irineu Darău.
Și tocmai aici intervine colaborarea cu mediul privat, pentru că uzinele preluate trebuie să reintre în circuitul economic.
„După preluare, aceste capacităţi nu rămân inactive, ci pot fi repuse în funcţiune fie de stat, fie împreună cu parteneri privaţi, astfel încât să revină rapid în circuitul economic şi de producţie pentru apărare”, a mai transmis ministrul.
„Ne dorim să protejăm capacităţile reale de producţie, să le menţinem întregi şi să le readucem rapid în economie, acolo unde generează securitate, locuri de muncă şi tehnologie. Patriotismul nu înseamnă lozinci despre „nu ne vindem ţara”, ci capacitatea de a-ţi păstra şi moderniza industria şi producţia românească, de a-ţi proteja capacităţile strategice şi de a contribui zi de zi la o economie care funcţionează”, a declarat acesta, adăugând ferm: „Nu mai putem rata oportunități mari de investiții”.
Modificările legislative vin într-o perioadă în care Guvernul a aprobat semnarea acordului de împrumut SAFE, prin care România poate accesa 16,68 miliarde de euro pentru apărare. În paralel, companii străine precum Hanwha Aerospace Romania se extind pe plan local, reprezentantul companiei sud-coreene, Lino Lim, precizând recent că privesc țara noastră nu pur și simplu ca o piață de export, ci ca un hub strategic pentru Europa de Est.
