Care este situaţia economică a României sub presiunea prețurilor?
Economia României înregistrează o creștere, însă consumatorii resimt efectele inflației și ale prețurilor ridicate.
În viziunea sa, Dan Ostahie fondatorul Altex, a avertizat că anul 2026 ar putea fi dificil pentru mediul de afaceri din România, declarațiile sale fiind bazate pe evoluția consumului.
Astfel, News24 a relatat avertismentul omului de afaceri.
Creștere economică și inflație
Practic, Comisia Națională de Prognoză și Comisia Europeană anticipează o creștere economică modestă pentru România în 2025 și 2026, între 0,4% și 1,5%. Această creștere redusă este atribuită consolidării fiscale și revenirii lente a economiilor din zona euro.
Chiar dacă inflația a scăzut față de nivelul din 2022, rămâne o problemă. Anul 2025 s-a încheiat cu o inflație de 9,7%, depășind estimările inițiale. Banca Națională a României (BNR) a anticipat un vârf de aproape 10% și a subliniat necesitatea reducerii cererii de consum pentru a limita creșterea prețurilor.
În contextul economico-social, prețurile ridicate afectează veniturile consumatorilor. Această situație creează o diferență între indicatorii macroeconomici și realitatea resimțită de populație.
Salariul mediu și puterea de cumpărare?
Creșterea salariului mediu net este menționată adesea. Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că, în luna noiembrie 2025 că câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.615 lei.
Însă, această cifră reprezintă o medie, iar o parte semnificativă a populației nu resimte această creștere. Diferența dintre creșterea salariilor și inflație este o problemă. Puterea de cumpărare scade, deoarece prețurile cresc mai repede decât veniturile.
În realitate, salariul real stagnează sau scade pentru multe persoane. Un studiu NIQ din luna noiembrie 2025 a arătat că puterea de cumpărare pe cap de locuitor în România este de 11.093 de euro, sub media europeană de 20.291 de euro.
Deși a crescut în ultimii 20 de ani, decalajul față de media europeană rămâne mare.
Adaptarea consumatorilor
În acest sens, consumatorii români își modifică comportamentul ca răspuns la presiunea financiară. Ei devin mai prudenți și mai selectivi, ajustându-și obiceiurile de consum.
Un raport EY Consumer Index de la finalul anului 2024 a evidențiat următoarele tendințe:
-89% dintre români sunt mai atenți să nu irosească mâncarea,
-61% nu mai consideră important să fie la curent cu ultimele tendințe din modă, iar
-58% preferă să repare obiectele în loc să le înlocuiască.
Totodată, achizițiile importante sunt amânate, consumatorii caută promoții, compară prețurile, iar mărcile proprii ale magazinelor sunt preferate. Indicatorul de încredere a consumatorilor, calculat de Comisia Europeană, a atins un minim al ultimilor 15 ani în luna ianuarie 2026, fiind mai scăzut decât în timpul pandemiei sau al crizei din 2010-2011.
Care este situaţia la creditele de consum?
Creditele de consum au crescut încă din anul 2024, cu credite de nevoi personale în lei contractate în valoare de 47 de miliarde de lei. La finalul anului, soldul acestor împrumuturi a ajuns la 77 de miliarde de lei, o creștere de aproape 19%, cea mai mare de după anii 2005-2008.
Această tendință s-a menținut, soldul creditului de consum depășind 81 de miliarde de lei la finalul lui 2025.
Această evoluție poate indica o încredere în veniturile viitoare sau o nevoie de a acoperi cheltuielile. Mulți români apelează la credite pentru a-și menține standardul de viață. Această strategie poate fi riscantă, deoarece transferă presiunea financiară în viitor.
Însă, gradul de îndatorare al populației din România este printre cele mai scăzute din UE, sub 13% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 44%. O creștere a dobânzilor sau o deteriorare a pieței muncii ar putea afecta capacitatea de plată a românilor.
La ce nivel a ajuns inegalități regionale?
Impactul asupra puterii de cumpărare variază în funcție de regiune. Datele Eurostat arată diferențe semnificative. În 2024, regiunea București-Ilfov a atins un PIB pe cap de locuitor de 187,7% din media UE, în timp ce regiunea Nord-Est se situa la 48,3% din media europeană.
Din informaţiile INS, în 2024, 26,5% din populația României se afla în condiții de deprivare materială și socială. Regiunile Sud-Est (40,7%) și Sud-Muntenia (29,2%) au înregistrat cele mai ridicate incidențe, iar București-Ilfov (16,8%) cea mai scăzută.
Există diferențe între marile centre urbane și zonele rurale, acestea din urmă fiind mai vulnerabile la șocurile economice.
Care sunt perspectivele pentru acest an?
Perspectivele pentru 2026 sunt incerte. Consolidarea fiscală ar putea afecta consumul. Eliminarea plafonării prețurilor la gaze naturale în martie 2026 ar putea genera noi scumpiri.
Este important să se acorde atenție avertismentelor din sectorul de retail. Indicatorii macroeconomici oferă o imagine generală, însă nu reflectă dificultățile întâmpinate de consumatori. Bunăstarea cetățenilor este esențială pentru o economie sănătoasă.
În precizările sale, „Anul 2026 se anunță a fi unul dificil, marcat de provocări atât pe plan internațional, cât și național. Iar mediul de afaceri autohton va resimți din plin aceste presiuni”, a declarat Dan Ostahie, fondatorul Altex, conform News24.
