Care sunt conflictele armate globale, în anul 2024?
În Europa, PRIO este o instituție privată de cercetare în domeniul studiilor păcii și conflictelor globale şi a fost fondată în anul 1959, în Norvegia.
Cele 4 mari războaie între state din anul 2024
Raportul PRIO, bazat pe date de la Programul de Date privind Conflictele de la Uppsala, Suedia, identifică trei tipuri de violență: conflicte statale, conflicte non-statale și violență unidirecțională împotriva civililor. Toate cele trei categorii au arătat o tendință de creștere sau menținere la niveluri ridicate.
În total, în 2024 au avut loc patru războaie între state, cel mai mare număr din anul 1987.
Pe lângă Rusia și Ucraina și Israel și Hamas, au existat ciocniri între Iran și Israel, Regatul Unit/SUA și Yemen, precum și între Pakistan și Afganistan. În paralel, s-a înregistrat o creștere a numărului de țări care se confruntă cu conflicte simultane multiple: nouă națiuni au raportat trei sau mai multe fronturi armate pe teritoriile lor.
Două conflicte majore au fost responsabile pentru peste jumătate din decese în 2024: invazia rusă în Ucraina (76.000 de victime) și ofensiva israeliană din Gaza (cel puțin 26.000 de morți). Ambele războaie continuă și în 2025, fără progrese concrete spre rezolvare, scriu cercetătorii PRIO.
Care sunt statele afectate de conflicte armate.
S-au înregistrat 61 de conflicte în 36 de țări, cel mai mare număr din 1946 încoace.
Națiuni străine intervin în războaie civile
Un aspect important evidențiat de raport este implicarea crescândă a actorilor externi în conflictele interne. Din cele 61 de conflicte statale, 19 au fost internaționalizate, implicând intervenția directă a guvernelor străine.
Această formă de intervenție, care devenise mai răspândită după 2015 odată cu expansiunea Statului Islamic, continuă, deși cu o ușoară scădere în ultimii trei ani.
În Africa, coaliția jihadistă JNIM a fost activă în cinci țări în 2024. În Sudan, luptele între facțiuni militare au provocat peste 5.000 de morți și o criză umanitară fără precedent pe continent.
Cu 129.000 decese legate de conflictele armate, anul 2024 este al patrulea cel mai sângeros an de la sfârșitul Războiului Rece (1947-1991).
Violențe interne
Conflictele non-statale, definite ca ciocniri între grupuri armate fără implicarea directă a guvernelor, au scăzut ușor de la 80 în 2023 la 74 în 2024.
Violențe interne în lume
Cu toate acestea, numărul de decese asociate a rămas ridicat: 17.500. Africa a fost din nou regiunea cu cele mai multe conflicte de acest tip, urmată de America, unde confruntările tind să fie legate de organizații criminale și bande armate.
Studiu despre conflicte armate.
Violența împotriva civililor
În paralel cu creșterea conflictelor armate, s-a înregistrat o creștere semnificativă a episoadelor de violență unidirecțională împotriva populației civile.
În 2024, s-au documentat aproape 14.000 de decese, majoritatea comise de grupuri non-statale. Acest tip de violență a devenit mai frecvent în țări fără conflicte armate declarate, precum Brazilia, Mexic și Haiti.
În Haiti, coaliția de bande Viv Ansanm s-a ridicat împotriva guvernului interimar în 2024, ducând la primul conflict statal din țară din 2004.
Un nou model de violență prelungită
Dincolo de cifrele anuale, raportul PRIO sugerează o posibilă schimbare de prag: violența globală nu mai este un fenomen episodic, ci o caracteristică persistentă a ordinii internaționale contemporane.
Din 2021, lumea a înregistrat peste 700.000 de decese legate de conflicte armate.
În fața unui peisaj de conflicte fragmentate și prelungite, raportul subliniază o provocare tot mai evidentă: „Cadrele instituționale actuale, concepute într-un alt context istoric, se confruntă cu dificultăți crescânde în a răspunde eficient”.
În concluzie, raportul subliniază necesitatea de a adapta răspunsurile internaționale la noua realitate a conflictelor globale.
Sursa: www.libertatea.ro
